Kaja Kallas avertizează: „2030 este prea târziu”. Europa trebuie să-și accelereze pregătirile pentru apărare

Kaja Kallas avertizează că Europa trebuie să-și accelereze pregătirile pentru apărare, pe fondul intensificării amenințărilor și al acțiunilor Rusiei.

Înalta reprezentantă a Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate, Kaja Kallas, consideră că planificarea pregătirii apărării europene pentru orizontul anului 2030 este "prea târzie". Ea a cerut accelerarea eforturilor în faţa creşterii ameninţărilor la adresa Europei.

"Examinăm starea de pregătire a apărării pentru 2030 şi mi se pare că este prea târziu", a declarat Kallas într-un interviu.

Fostul premier al Estoniei a avertizat, de asemenea, că sintagma "atacuri hibride" poate fi limitativă pentru a descrie ceea ce se întâmplă. Ea a susţinut că Rusia "nu încetează să escaladeze şi testează până unde poate merge".

"Atacuri hibride sunt o definiţie cam vagă a ceea ce se întâmplă cu adevărat", a afirmat Kallas. Ea a subliniat că UE analizează ce altceva se poate face în domeniul apărării.

Kallas a denunţat şi faptul că există "diplomaţi care de fapt nu sunt diplomaţi" şi care, din ambasade, recrutează infractori mărunţi pentru a comite acte de sabotaj.

Vicepreşedinta Comisiei Europene a asigurat, de asemenea, că "ameninţările se intensifică" şi că atacurile au ajuns deja pe teritoriul european. În opinia ei, "trebuie să acţionăm mai repede".

Kaja Kallas a explicat că acesta a fost motivul pentru care a propus recent crearea unui grup de nivel înalt, format din experţi care să poată propune măsuri concrete pentru a accelera pregătirea europeană în materie de apărare.

Ea a recunoscut însă că iniţiativa s-a confruntat cu o opoziţie puternică din partea unor state membre. Din acest motiv, a decis să anuleze prezentarea şi lansarea grupului.

"Statele membre s-au opus cu adevărat acestei idei. Foarte bine, să căutăm alte soluţii. Dar nu renunţ la acest obiectiv: trebuie să acţionăm mai repede", a adăugat şefa diplomaţiei europene.

Diplomata-șefă a Uniunii Europene, Kaja Kallas, a fost nevoită să anuleze lansarea unui nou grup de nivel înalt, duminică, 6 septembrie. Grupul urma să reunească foști lideri politici și militari.

Decizia a venit după presiuni din partea unor state membre. Episodul riscă să fie o nouă lovitură pentru fostul premier al Estoniei.

Kallas ar duce deja o luptă dură, în culise, împotriva planurilor franco-germane de reformare a Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), diplomația UE.

Pe hârtie, planurile ar urma să-i consolideze rolul oficial. Aliații ei se tem însă de altceva: reforma ar putea permite Comisiei Europene să preia mai mult control asupra politicii externe a UE.

Noul grup era văzut de unii diplomați ca parte a acestei rezistențe. Kallas îl prezentase drept o reuniune a „celor mai strălucite minți”, cu obiectivul de a găsi rapid soluții pentru lacunele europene din domeniul apărării și să o facă „în cel mai eficient mod”.

„Este modul ei de a rămâne relevantă”, a spus un diplomat european de rang înalt, aflat sub protecția anonimatului.

Kallas s-ar afla într-o competiție intensă cu Comisia Europeană pe tema reformei.

Un oficial UE a oferit însă o altă explicație pentru anulare. Potrivit acestuia, presiunea a venit din partea unor capitale europene.

„Unele state membre au considerat că acesta nu este drumul potrivit de urmat în acest moment”, a spus oficialul. „După discuțiile cu miniștrii, am decis să nu continuăm inițiativa. Analizăm acum noi modalități de implicare a statelor membre”, a mai spus el.

Lansarea urma să aibă loc luni dimineață, la Bruxelles, în Bibliothèque Solvay. La eveniment erau așteptate aproximativ 150 de persoane, printre care reprezentanți ai instituțiilor europene, ai organizațiilor de analiză, ai mediului academic și ai NATO.

Kallas nu a făcut publică lista membrilor grupului. Trei diplomați au oferit însă informații despre componența sa.

Grupul urma să fie condus de fostul secretar general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

Printre membri ar fi trebuit să se numere foști miniștri ai Apărării. Unul dintre ei era estonianul Jüri Luik, fost ministru al Apărării și fost ambasador la NATO. Era așteptată și participarea franțuzoaicei Florence Parly, fost ministru al forțelor armate.

Germania urma să aibă, de asemenea, un reprezentant. În grup ar fi trebuit să intre și reprezentanți ai unor state din afara UE, inclusiv Regatul Unit și Ucraina.

Rasmussen urma să redacteze ulterior un raport cu rezultatele activității grupului.

Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) nu a confirmat niciunul dintre aceste nume. Inițiativa trebuia să facă parte dintr-un efort mai amplu de relansare a SEAE.

Serviciul are deja o nouă echipă de conducere. Noul secretar general este fosta ministră olandeză a Apărării, Kajsa Ollongren. Funcția de secretar general adjunct responsabil de apărare îi revine fostului ambasador francez la NATO, David Cvach.

Încă de la început, unii diplomați au avertizat asupra unui risc major. Noul grup s-ar putea suprapune peste activitatea Comisiei Europene, în special peste activitatea comisarului european pentru apărare, Andrius Kubilius.

El organizează deja întâlniri periodice cu organizații de analiză și foști lideri.

Potrivit unor diplomați, unul dintre principalele motive pentru anularea grupului a fost lipsa unei pregătiri suficiente. La aceasta s-ar fi adăugat lipsa unei coordonări adecvate cu unele capitale europene.

Un al doilea oficial UE a contestat însă această versiune. Potrivit acestuia, problema a fost una de politică internă italiană.

Mai exact, o dispută privind posibilii membri ai grupului ar fi contribuit la blocarea inițiativei. Neînțelegerile ar fi împiedicat stabilirea unei formule acceptate de toate părțile.

Un raport recent al Curții de Conturi Europene arată ca incertă capacitatea Uniunii Europene de a răspunde unei invazii străine până în 2030. Printre cauze se numără dependența în continuare de Statele Unite și sistemele naționale de aparare fragmentate.

Documentul subliniază că statele europene trebuie să-și consolideze cooperarea și să-și accelereze pregătirile în domeniul apărării, în condițiile în care amenințările la adresa continentului continuă să crească.