Transparency: Autoritățile din R. Moldova NU au reușit resetarea sistemului național anticorupție

Autoritățile nu au reușit resetarea sistemului național anticorupție. Mai mult, mecanismele devin și mai confuze prin atribuirea către unele autorități anticorupție (altele decât ANI) a dreptului de a efectua verificări suplimentare a declarațiilor de avere și interese personale depuse de angajații acestora. Constatările au fost făcute de Transparency Internațional Moldova într-un raport de monitorizare, transmite IPN, citat de „Radio Chișinău”.

Potrivit documentului, procesul de reformare a Autorității Naționale de Integritate este lent, periclitându-se potențiala eficiență a controlului averilor și intereselor personale în serviciul public. „Oricât de mari ar fi așteptările autorităților de la aplicarea testelor de integritate profesională, impactul nu va fi credibil dacă în proces sunt antrenate persoane cu probleme de integritate. De asemenea, întârzierile în adoptarea și publicarea documentului de politici anticorupție denotă că autoritățile nu reușesc a deveni mai eficiente în planificare, fapt care, din start, compromite eficiența în implementare”, se menționează într-un comunicat de presă remis de Transparency Internațional Moldova.

Autorii raportului constată сă, în ianuarie-septembrie 2017, procesul de înființare a ANI prin reorganizarea CNI nu a avansat prea mult, iar drenarea reformei este cauzată de eficiența și celeritatea insuficiente ale Consiliului de Integritate (CI). Instituția nu a aprobat regulamentul privind organizarea și funcționarea sa, mai multe ședințe au fost amânate din lipsa de cvorum, iar în organizarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de președinte și vicepreședinte ai ANI, CI prelungește nejustificat procedurile de concurs. „La mai mult de un an de la adoptarea legilor din pachetul de legi privind integritatea, implementarea acestora nu a mers mai departe decât organizarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de președinte și vicepreședinte ai ANI, procedurile nefiind încă finalizate”, menționează autori monitorizării. Care mai spun că, prin trenarea procesului de reorganizare, ar putea fi omise anumite termene de prescripție, în special termenul de prescripție a răspunderii contravenționale.

Legea integrității, adoptată la 25 mai 2017, a fost publicată la 7 iulie. Potrivit Transparency Internațional Moldova, prevederile cele mai controversate ale acestei legi sunt conținute în art. 13 alin. (4). Potrivit acestora, în vederea asigurării integrității profesionale specifice autorităților anticorupție, declarațiile de avere și interese personale ale agenților publici din aceste entități pot fi supuse verificărilor suplimentare în cadrul entității publice din care fac parte, cu aplicarea consecințelor prevăzute de legislația specială care reglementează activitatea categoriei respective de agenți publici.

„În acest caz, potrivit normelor citate, consecințele aplicate nu pot fi mai puțin grave decât consecințele aplicate în virtutea regulilor generale. Evident, prin aceste norme, tuturor autorităților anticorupție, se atribuie competente similare celor deținute de ANI. Este de remarcat că, în sensul art. 3 din Legea integrității, prin autoritate anticorupție, pe lângă ANI, se înțelege Centrul Național Anticorupție, Procuratura Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Afacerilor Interne (MAI). De altfel, rămân neclare motivele pentru care MAI este inclus în lista autorităților anticorupție, Legea integrității nefiind explicită în acest sens”, menționează experții de la Transparency International.

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova, pe 6 ianuarie anul curent, a fost publicat Regulamentul cu privire la selectarea și desemnarea judecătorilor specializați în controlul judiciar asupra activității de testare a integrității profesionale. Ulterior, la 28 februarie, CSM desemnează judecătorii specializați în controlul judiciar asupra activității de testare a integrității profesionale, între care se regăsesc mai mulți magistrați cu probleme de integritate, vizați anterior în investigațiile jurnalistice. Acest fapt, spun experții, compromite instrumentul, care din start a fost contestat de mai multe organizații ale societății civile.