Tinerii moldoveni din România au votat masiv pentru partidul Maiei Sandu în alegerile legislative

Mai mult de jumătate dintre cei 29.379 de alegători care s-au prezentat la urnele din România pentru alegerile legislative de duminică din Republica Moldova au fost tineri sub 35 de ani. Această proporție diferă semnificativ de profilul alegătorilor din Republica Moldova și chiar față de diaspora în general.

Conform datelor Comisiei Electorale Centrale, la cele 23 de secții de vot deschise în România, au participat 29.379 de alegători. Dintre aceștia, 56,3% au fost femei. Aproximativ 28,6% dintre votanți aveau între 18 și 25 de ani, iar 28,7% erau cu vârste cuprinse între 26 și 35 de ani. În Republica Moldova, au votat 1.327.348 de persoane, unde 54,57% erau femei. Tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani au reprezentat 9,6%, iar cei între 26 și 35 de ani 16,1% din totalul alegătorilor.

La Chișinău, 375.533 persoane au votat, adică o rată de participare de 54,72%. Dintre acești alegători, 56,04% au fost femei, iar tinerii între 18 și 25 de ani au constituit 9,2%, în timp ce cei între 26 și 35 de ani au fost 15,9%. Pe teritoriul Republicii Moldova, rata participării la vot a fost de 47,42%, iar împreună cu diaspora, participarea a depășit 52%. Este o prezență mai mare decât la alegerile parlamentare trecute din 2019 și 2021, dar ușor mai mică decât la turul al doilea al alegerilor prezidențiale de anul trecut (54,34%), când Maia Sandu a fost realeasă datorită voturilor moldovenilor din străinătate.

În total, în diaspora, cu aproape două ore înainte de închiderea urnelor, votaseră peste 279.400 de cetățeni. În rândul acestora, 11,3% erau tineri de 18-25 de ani, iar 25,7% erau alegători cu vârste între 26 și 35 de ani. În diaspora, au fost mai multe femei decât bărbați la urne - peste 53%.

PE CINE PREFERĂ DIASPORA

În România, după numărarea voturilor din 22 din cele 23 secții deschise în 14 orașe, 88,22% dintre voturi au mers către PAS, celelalte partide obținând scoruri sub pragul electoral. Pe locul doi s-a clasat Partidul Nostru, cu 2,46% din voturi, urmat de blocul Alternativa, cu 2% din sufragii. Blocul Patriotic, perceput ca prorus, nu a obținut decât 1,91% din voturi.

În diaspora, acolo unde votul se desfășura încă pe continentul american, cu 88,04% din datele procesate din 265 din cele 301 secții, partidul Maiei Sandu a obținut 77,94% din voturi, urmat de Partidul Nostru cu 5,74%, Democrația Acasă cu 5,33% și Blocul Patriotic cu 5,17%. Celalalte partide erau sub pragul electoral. În diaspora, 256.614 de persoane și-au exercitat dreptul la vot.

În Rusia, unde au fost deschise doar două secții, 67,44% dintre cei 4.109 alegători au optat pentru Blocul Patriotic, considerat prorus, în timp ce PAS a fost ales de doar 11,66%. În Bulgaria, cu o singură secție și 452 de votanți, Blocul Patriotic a câștigat cu 40,40%, urmat de PAS cu 39,38%.

În contrast, în Italia, unde au fost deschise cele mai multe secții în străinătate - 75 - după centralizarea rezultatelor din 74 secții, PAS a fost votat de 77,68% dintre alegători, urmat de Democrația Acasă cu 6,81%, Partidul Nostru cu 5,13%, iar Blocul Patriotic a obținut doar 4,26% din voturi.