Svetlana Bivol: „Oamenii de cultură sunt mesagerii cei mai convingători ai R. Moldova”

Realitate // „Un artist activează cu două mii de lei și cerem de la el foarte mult”

De la concerte de vioară și jazz, până la concerte de operă și simfonie, Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” are în această perioadă un repertoriu bogat. În interviul de mai jos, directorul general al instituției, Svetlana Bivol, ne dezvăluie detalii despre începutul stagiunii, problemele instituției, dar ne vorbește și despre publicul tânăr.

Doamnă Bivol, de curând a început Stagiunea concertistică a Filarmonicii. Cum a fost dat startul unui nou an de concerte?

Stagiunea simfonică s-a deschis pe 3 octombrie, dar stagiunea propriu-zisă a Filarmonicii s-a deschis încă din septembrie. Am avut foarte multe evenimente, precum Festivalul „Regina Vioară”, Festivalul Etno-Jazz, concertul „Toamna Ieșeană la Chișinău”, un concert coregrafic extraordinar de pe ambele maluri ale Nistrului, un concert cu Orchestra „Folclor”, care a fost în memoria marelui artist „Serghei Lunchevici”. Am avut un amalgam de evenimente importante, ce au captat interesul publicului. Invitații Festivalului Etno-Jazz s-au simțit confortabil la noi. Au spus că sala are o acustică potrivită pentru jazz. Este un lucru firesc și adevărat. Ne bucurăm că ei au remarcat acest fapt.

Continuăm, întrucât avem multe proiecte programate pentru stagiunea care deja a început. Startul a fost dat cu minunata muzică din baletul „Mandarinul miraculos” deBéla Bartók, cu o Dacofonie de Tudor Chiriac, în partitura simfonică fiind intercalate instrumente populare precum țambalul, taragotul, naiul și vioara, cu un pianist din România, Toma Popovici, care a interpretat cu multă virtuozitate și grație Concertul nr. 2 de Brahms. Evenimentele aici curg șuvoi, în pofida greutăților financiare ale instituției.

Cu ce probleme se confruntă Filarmonica Națională?

E destul de complicat să ne descurcăm în situația actuală, mă refer la acele salarii derizorii. Un artist activează cu doar două mii de lei și cerem de la el foarte mult. Mă refer și la faptul că instrumente muzicale nu s-au procurat de mult, dar niște instrumente de calitate costă sume fabuloase, ceea ce țara noastră pe moment nu își poate permite. Mă refer și la acea reparație generală care nu s-a făcut din 1962.

Sunt necesare finanțări speciale. Proiectele nu acoperă asemenea necesități. Un pian de concert costă trei sute de mii de euro. Sunt investiții mult prea mari. Nu știu cât de curând vom avea oportunitatea de a procura instrumente, însă nu vreau să disper. Sunt optimistă. Sper că aceste lucruri se vor întâmpla. Cred că la un moment dat se va investi și în cultură, căci, după cum spunea Nicolae Iorga, „un popor fără cultură este o gloată, nu o oaste”.

Cu atâtea probleme, cum reușiți să vă mențineți la fel de activi și să aveți un repertoriu bogat?

Dorim să facem lucruri frumoase și să aducem spectatorului un produs de calitate. Într-o măsură oarecare ne reușește. Interesul pentru muzica bună este mare în R. Moldova, dar și oferta este foarte mare. Avem colective minunate și la Opera Națională, și la Sala cu Orgă, și Orchestra Companiei „Teleradio-Moldova”. Oferta e mare, dar și de calitate, iar publicul știe să aprecieze la justa valoare ceea ce dorește să asculte.

Ce concerte sunt preconizate pentru viitorul apropiat?

Chiar în luna octombrie avem multe propuneri pentru spectatorul nostru. Avem un concert simfonic de ziua lui Richard Strauss, un mare compozitor german, care în acest an împlinește 150 de ani de la naștere. Se vor propune spectatorilor arii celebre și fragmente din operele lui excepționale „Salomeea”, „Cavalerul rozei” ș.a. Vor interpreta niște soliști de excepție. Vreau să o menționez pe Diana Axenti care a venit de la Grand Opera din Franța să cânte acasă. În calitate de dirijor va fi Mircea Holiartoc. De fiecare dată încercăm să atragem spectatorul cu ceva nou, cu nume noi, cu programe interesante. Pe 17 octombrie avem un concert cu Mihai Agafiță. Pe 24 octombrie - un concert de Ziua Națională a Cehiei. Paleta repertorială este una foarte diversă.

Doamnă Bivol, ați menționat-o pe soprana Diana Axenti care va reveni din Franța. Ce faceți pentru ca și alți soliști cunoscuți peste hotare să revină acasă?

Îi invităm la concerte! Ne-am propus să facem și un proiect în care tinerii interpreți care și-au făcut cariere strălucite peste hotare să cânte și pe scenele noastre. Unii acceptă, alții nu. Fericirea noastră e că ei, totuși, ne reprezintă în străinătate. Ei reprezintă R. Moldova. Încă nu le putem crea condițiile necesare aici, așa că e mai bine să fie acolo și să ne ducă faima. Doar în așa fel lumea ne cunoaște. Oamenii de cultură sunt mesagerii cei mai convingători ai statului.

Tinerii sunt, mai degrabă, adepții rockului decât ai operei și ai simfoniei. Cum atrageți publicul tânăr?

În noiembrie își va da startul proiectul nostru „Abonamente pentru elevi și studenți”. Eu, ca manager, pun accent pe programele educative, deoarece cred că doar în așa fel putem crește un public select, dezvoltat armonios. Tineretul are nevoie de această completare a universului său. O personalitate se educă și prin exemple de valoare înaltă, exemple ale artei adevărate. Mă refer și la arta dramatică, și la artele plastice, și la arta coregrafică. Dacă ei sunt educați în acest spirit, prin intermediul acestor modele, atunci vom crește o generație sănătoasă. Unui om care iese de la un concert nu-i trece prin gând să facă o crimă. El iese purificat, cu gânduri sublime, cu sentimente frumoase pentru omul drag din preajmă. Este o teorie întreagă despre meloterapie. Muzica chiar tratează.

Acest abonament îl facem pentru elevi și studenți. Prezentăm programe tematice care sunt dedicate unui compozitor, unui stil sau unui gen. Participă și un muzicolog care vorbește și îi implică pe copii în activități interactive. Abonamentele sunt cumpărate de copii din școli și ei vin ca la o lecție de muzică. Este o lecție-concert care nu durează mai mult de o oră și în care ei se familiarizează atât cu genurile clasice, cât și cu instrumentele. Muzicologul le arată, le povestește, îi atrage cu diverse „șiretlicuri”. Vin și studenții, nu doar cei din instituțiile de profil, vin tineri și de la instituțiile medicale, economice, pedagogice. Este un lucru absolut firesc. Spectatorul a întinerit, fapt care ne bucură.

Cine mai face parte din spectatorii fideli al Filarmonicii?

Pe de-o parte, vin foarte mulți tineri, pe de altă parte, vin oameni în etate și îi susținem, pentru că ei vin cu mare drag. Doamnelor în vârstă le place să fie într-o sală de concerte. Ele se îmbracă deosebit. Își pun toate bijuteriile. Se parfumează. Vin cu prietenele împreună, ies apoi la un ceai. Este un ritual. Nu întâmplător vorbesc despre ele, fiindcă vin mai mult femei, dar sunt și bărbați. Ne place să îi stimulăm și pe cei în vârstă, și pe cei tineri prin diversitatea prețurilor la bilete care sunt foarte ieftine. Uneori, facem concerte și cu intrare liberă. Veteranii, pensionarii și tinerii din instituțiile cu profil muzical au accesul liber.

Credeți că publicul de operă din Chișinău a evoluat?

Bineînțeles. Avem mulți admiratori care s-au transformat în melomani adevărați care, înainte de a veni la concert, studiază pe internet, se interesează de program, ascultă fragmente din operele artiștilor. Dar preferă să vină să asculte pe viu și asta este firesc. Oricât de perfectă ar fi interpretarea unei simfonii pe YouTube, într-o sală este, totuși, altă percepție, altă energie.

Eu sunt foarte entuziasmată și vreau să îi molipsesc pe toți de această pasiune, deoarece este una benefică. După cum am mai spus, niciun copil care studiază muzica nu devine criminal. Sfătuiesc toate tinerele familii să-și dea copiii la muzică. Nu contează dacă vor deveni profesioniști sau nu. Această artă ca pasiune are mare impact asupra formării personalității. Scopurile noastre sunt de a educa o generație tânără, sănătoasă și armonioasă, de a propune spectatorului nostru un produs de calitate și de a crea măcar condițiile minimale pentru ca artiștii să poată activa și acasă.

Vă mulțumim!

Interviu realizat de Victoria Bortă