STUDIU // R. Moldova îmbătrânește. Iată ce ne așteaptă peste două decenii

În anul 2050, bătrânii vor constitui 30 la sută din populația R. Moldova

R. Moldova este la un pas de a fi declarată „statul cu cea mai bătrână populație”, întrucât se atestă un proces de îmbătrânire rapidă, iar numărul pensionarilor continuă să crească alarmant. În anul 2050, bătrânii vor constitui 30 la sută din populație.

Din cauza migraţiei va fi tot mai greu de a-i asigura pe cei vârstnici cu pensii, iar povara va fi tot mai mare pe umerii celor care muncesc.

Demografii și sociologii dau alarma: până în anul 2035, și ponderea populației în vârstă inactivă va crește cu 28 la sută în raport cu descreșterea pe care o va avea populația în vârstă economică activă, care va fi de 18%.

Situația s-ar schimba dacă vor fi implementate de urgență măsuri care să combată fenomenul, dau asigurări specialiștii în domeniu.

R. Moldova versus UE

Indicele de Îmbătrânire Activă (IÎA) în R. Moldova, lansat la Chișinău, indicator care măsoară situația actuală a populației în vârstă de 55 de ani și peste în țările Uniunii Europene (UE), demonstrează că îmbătrânirea activă și în condiții sănătoase este inaccesibilă pentru mai bine de 70% din populația în vârstă de 55 de ani și peste din R. Moldova.

Acest indice acumulează doar 27,1 puncte, fiind la o distanță de șapte puncte față de media țărilor UE (33,9 puncte), precum și de două ori mai mic în raport cu obiectivul-țintă de 57,5 puncte pus în fața tuturor țărilor.

Potrivit cercetătorului științific, coordonator al Centrului de Cercetări Demografice, Mariana Buciuceanu-Vrabie, R. Moldova are restanțe semnificative în toate domeniile IÎA și componentele acestuia. Indicele înregistrează cea mai mică rată de ocupare pentru populația de vârstă pre-pensionară 55-59/60-64 de ani - 49% și, respectiv, 27,6%, media țărilor UE fiind de 62,2% și, respectiv, 31,5%.

„Doar o persoană din zece în vârstă participă activ și se implică în viața socială. Fiecare a doua persoană vârstnică este privată de posibilitatea de a avea o viață independentă, sănătoasă și în siguranță, pe când în țările UE în astfel de situație se află doar o treime din vârstnici”, a spus Mariana Buciuceanu-Vrabie.

În urma tuturor

Una dintre cauze este speranța de viață mică a populaţiei în comparație cu țările UE, practic cu zece ani mai mică. Printre alți factori se numără nivelul scăzut de studii și bunăstare mintală a populației în vârstă (51,1% și, respectiv, 62%), nivelul redus al conexiunii sociale a acestei categorii de populație (32,2%) spre deosebire de vârstnicii din țările UE (49%).

Totodată, vârstnicii din R. Moldova au deprinderi limitate în utilizarea tehnologiilor informaționale (2,9% comparativ cu 40,8% media înregistrată pentru țările UE) și de învățare continuă pe parcursul întregii vieți (0,3% comparativ cu 4,5% în țările UE).

„Dacă e să aranjăm R. Moldova în rândul țărilor UE, aceasta este în spatele tuturor. Trei persoane din patru în vârstă de 55 de ani și peste nu au șansa de a îmbătrâni activ și sănătos la noi în R. Moldova. Ceea ce presupune că nici potențialul lor nu poate fi valorificat. Barierele pentru o îmbătrânire activă își au rădăcinile în slaba funcționare a tuturor sferelor vieții sociale care nu asigură un nivel decent de trai, oportunități de participare și integrare pe piața muncii și în societate, securitate personală, precum și starea de sănătate precară a populației. În țările cu cel mai înalt punctaj, precum Suedia (44,9), Danemarca (40,3), Olanda (40,0), Marea Britanie (39,7) și Finlanda (39,0), implicarea persoanelor în vârstă în câmpul muncii este la un nivel foarte înalt.

Totodată, vârstnicii din aceste țări participă mult mai activ în viața socială prin activități de voluntariat, în medie peste 17%, implicare politică - 31,4%. Opt din 10 persoane în vârstă au un suport material, financiar și medical ridicat, fiindu-le asigurată viața independentă, sănătoasă și în siguranță”, a subliniat autoarea studiului.

Cercetarea mai arată că femeile în vârstă sunt mult mai dezavantajate, spre deosebire de bărbați, și se confruntă mai intens cu vulnerabilitatea materială, financiară și fizică. Acest indice pentru femei constituie doar 25,7 puncte, pe când pentru bărbați este de 29,2 puncte.

Ce trebuie să facem

Responsabilii în domeniu susțin că, pentru a redresa situația, este necesar de a implementa acțiuni coerente, menite să sporească nivelul de trai și calitatea vieții persoanelor în vârstă. De asemenea, se impun acțiuni în sfera sănătății, profilaxia bolilor și întărirea generală a stării de sănătate prin servicii de calitate, accesibile tuturor, dar și antrenarea și menținerea în câmpul muncii a vârstnicilor.

Autoritățile ar trebui să elaboreze niște condiții de pensionare flexibile care să permită persoanei să rămână o perioadă mai lungă la serviciu, cu normă întreagă sau parțială de lucru. De asemenea, aceste persoane ar trebui să fie promovate și încurajate să participe în viața comunitară și voluntariat, să prevină violența, abuzul și discriminarea persoanei în vârstă.

Ministerul spune că muncește

„Pe moment, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei este preocupat de acest subiect. În primul rând, vorbim de reformarea sistemului de pensionare, despre extinderea cheltuielilor publice în domeniul de sănătate și asistența socială. Să promovăm cât mai activ persoanele vârstnice pe piața forței de muncă, să participe activ în viața culturală, în cea politică și să asigurăm o învățare pe parcursul întregii vieți. De asemenea, se elaborează proiectul Strategiei de ocupare a forței de muncă pentru perioada 2016-2020, care va prevedea mai multe acțiuni ce ar ajuta vârstnicii să se mențină în câmpul muncii sau să se angajeze”, a spus viceministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Anastasia Oceretnâi.

Numărul pensionarilor, în creștere

La începutul anului trecut, la evidenţa organelor de protecţie socială din R. Moldova erau înregistrați 669,9 mii de pensionari, cu 10,3 mii de persoane mai mult comparativ cu anul precedent. Circa 76% din total sunt pensionari pentru limita de vârstă, se arată într-un studiu al Biroului Național de Statistică.

Potrivit datelor statistice, pe parcursul ultimilor ani, ponderea persoanelor în vârstă de peste 60 de ani a fost în creștere, iar în anul trecut, coeficientul de îmbătrânire a populaţiei s-a majorat comparativ cu anul precedent cu 0,5 puncte procentuale, constituind 16,2%.

Pe moment, în R. Moldova sunt circa 700 de mii de pensionari și peste 800 de mii de contribuabili. Procesul de îmbătrânire a populaţiei este mai avansat în mediul rural, unde persoanele în vârstă de peste 60 ani reprezintă 16,4% din totalul populaţiei rurale, faţă de 15,9% în mediul urban.

Datele statistice arată că, în R. Moldova, potențialul vârstnicilor nu este valorificat în câmpul muncii. Doar 11 la sută dintre aceștia sunt angajați. Cel mai greu se angajează la un serviciu persoanele în vârstă din zonele rurale.

Natalia Cojohari, Reprezentant adjunct al UNFPA, Fondul ONU pentru Populație:

„În R. Moldova, îmbătrânirea nu mai poate fi considerată drept un domeniu ce ține doar de sistemul de pensii și protecție socială, fiind necesară adoptarea unei abordări proactive, astfel încât fenomenul rapid al îmbătrânirii să devină responsabilitatea tuturor. R. Moldova este una din cele mai tinere țări din Europa, care îmbătrânește cel mai rapid. UNFPA va continua să susțină Guvernul R. Moldova în a face față dinamicii demografice existente prin schimbul de bune practici cu alte țări care trec prin procese similare, precum și prin susținerea îmbătrânirii active și solidarității între generații”.