STUDIU // Peste 670 de cauze penale care vizează primari și alți angajați ai APL, în ultimii opt ani: Doar 9% din dosare au ajuns în judecată, majoritatea vizând aleși PLDM sau PL. „Justiție selectivă”

Din anul 2010 și până în prima jumătate a anului 2018, Centrul Național Anticorupție a pornit 674 de cauze penale privind cazuri de corupție în privința primarilor sau a altor reprezentanți ai administrației publice locale (APL) din R. Moldova.

Cu toate acestea, doar 9% din dosare au ajuns în instanțele de judecată, jumătate din cei vizați fiind condamnați la amenzi penale. În ultimii ani, doar patru reprezentanți ai APL au fost condamnați la închisoare reală.

Aceste date se conțin într-un raport elaborat de IDIS „Viiitorul” în colaborare cu Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), cu susținerea financiară a Fundației „Soros”, făcut public astăzi.

Viorel Pârvan, expert la IDIS „Viitorul”, a declarat că, de regulă, primarilor și altor reprezentanți ai APL le sunt incriminate articole care se referă la abuzul în serviciu, abuzul de putere sau neglijența în serviciu. Numărul dosarelor pornite sporește mai ales în campaniile electorale, dar a crescut simțitor în ultimii ani. Astfel, dacă în 2010 fusese pornite 41 de cauze penale, în 2017 această cifră a ajuns la 100, iar pentru prima jumătate a acestui an CNA raportează deja 59 de cauze penale pe numele reprezentanților APL.



Totuși, în judecată au ajuns în ultimii patru ani doar 9% din cauze ce vizează 66 de reprezentanți APL, 79% dintre care sunt primari.

Cei vizați în jumătate dintre cazurile ajunse în instanța de judecată au fost condamnați la amendă penală, 27% au fost achitați și 25% din dosare au fost încetate, în mare parte pentru că nu există elemente constitutive ale infracțiunii sau au expirat termenele de prescripție.



Dacă în faza urmării penale, 21% dintre primarii vizați în cauzele penale de CNA erau de la PCRM, 19% - de la PL, câte 18% - de la PLDM și PD etc., situația se schimbă atunci când este vorba de dosarele pornite după anul 2014.

Potrivit raportului, după 2014, 29% de primari erau de la PLDM, 21% - de la PL, 18% - PCRM, 14% - PD, câte 7% - independenți și neindentificați, 4% - PN.





„Justiția selectivă și corupția reprezintă două flagele care macină R. Moldova. Primarii din R. Moldova sunt împinși în procese interminabile, tocmai ca puterea politică să obțină avantaje patrimoniale sau politice”, a declarat la evenimentul de lansare a raportului directorul IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, adăugând că, prin aceste dosare, aleșii locali sunt impuși să adere la partidul de la guvernare.

Viorel Furdui, directorul executiv al CALM, a afirmat că hărțuirea cu dosare a primarilor, împreună cu alte probleme legate de finanțarea insuficientă a primăriilor, impunerea unei limite a statelor de personal etc., determină aleșii locali să plece din funcții. Totodată, raportul scoate la iveală probleme legate de instrumentarea dosarelor împotriva primarilor, multe dintre care sunt tărăgănate.

IDIS „Viitorul” și CALM își propun să elaboreze în total trei rapoarte de monitorizare a cauzelor penale și contravenționale în privința reprezentanților administrațiilor publice locale referitor la actele conexe corupției, iar la final vor veni cu propuneri de modificare a legislației pentru a impune anumite limite în intentarea unor dosare penale sau a asigura mai multă obiectivitate în instrumentarea unor astfel de cauze penale.