STUDIU // MITA oferită în R. Moldova în ultimul an s-ar ridica la peste 20 de MILIOANE de euro: Partidele politice, instituțiile medicale, vameșii și deputații, cei mai CORUPȚI

În ultimul an, în R. Moldova s-ar fi dat mită în valoare de peste 405 milioane de lei, adică peste 20 de milioane de euro.

Cel puțin, așa arată datele Studiului de evaluare a impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție, lansat astăzi la Chișinău, fiind efectuat de Centrul de Analize și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS. Cercetarea a fost comandată de PNUD Moldova, în cadrul unui proiect finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Norvegiei.

Volumul estimat al mitei, în bani și bunuri, oferite în decursul a 12 luni, a fost de 278 de milioane de lei din partea populației generale și de 127 de milioane de lei din partea agenților economici. Valorile minime și maxime ale plăților neformale în formă de bani au variat între 100 și 500 000 de lei în cazul agenților economici și între 50 și 8 000 de lei în cazul populației generale. În cazul populației, 71% din volumul estimat al mitei raportate a revenit instituțiilor medicale, 8% instituțiilor de învățământ și alte 5% instanțelor de judecată.

„Cele 405 milioane de lei ar însemna o valoare similară a bugetului municipiului Bălți aprobat pentru anul 2017, care este de 430 de milioane de lei, sau o valoare de 2,28 ori mai mare decât cheltuielile destinate pentru protecția mediului pentru 2018, în valoare de 176,6 milioane de lei, sau două treimi din cheltuielile prevăzute pentru apărarea națională, în valoare de 629 de milioane de lei”, a comparat Ruslan Sințov, directorul Centrului CIVIS.

Potrivit aceluiași studiu, corupția este calificată drept o problemă foarte gravă de fiecare al treilea cetățean și de o treime din business, iar fiecare a doua persoană consideră că în Republica Moldova nu există nicio instituție publică care să nu fie coruptă.

Cel puțin jumătate din populație sau mediul de business declară că cele mai corupte instituții din R. Moldova sunt partidele politice, instituțiile medicale, Serviciul Vamal, Parlamentul, Guvernul/ministerele, poliția, instanțele de judecată, Procuratura Generală și cele teritoriale, Poliția de Frontieră. La polul opus se află autoritățile publice locale de nivelul unu și inspecțiile antiincendiare, iar în viziunea business-ului – băncile, ONG-urile, Casa Națională de Asigurări Sociale și Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Potrivit datelor cercetării, frecvența medie a mitei oferite reprezentanților instituțiilor publice cu care au interacționat respondenții a fost de 3,7 ori pentru populația generală și 6,1 în cazul agenților economici. „Cu alte cuvinte, o persoană fizică a oferit în medie mită de 3,7 ori, iar un agent economic a oferit mită de 6,1 ori la una sau mai multe entități publice în decursul unui an”, a explicat Ruslan Sințov, directorul Centrului CIVIS.

Marea majoritate a respondenților - 82% din populație și 75% din business - consideră lupta cu corupția în Republica Moldova ineficientă, iar incidența denunțării actelor de corupție este una foarte mică.

Menționăm că datele din raport au fost colectate în perioada 14 noiembrie 2017 – 1 februarie 2018. Studiul CIVIS a fost realizat în baza a trei sondaje naționale reprezentative pentru următoarele grupuri țintă: populația generală în vârstă de 18 ani și mai mult pe un eșantion de 1 103 respondenți, cu marja de eroare +/- 3%; agenții economici activi, pe un eșantion de 504 întreprinderi, cu marja de eroare +/- 4,5% și agenții publici din cadrul administrației publice centrale și locale (ministere, birouri, agenții, administrația raioanelor și primării) pe un eșantion de 611 respondenți, cu marja de eroare +/- 4%.

Datele din raport vor fi folosite drept valori de referință pentru evaluarea impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție (SNIA) 2017-2020.