Studiu CES Bucharest: 7 din 10 români își tratează singuri durerile acasă și evită medicul

Şapte din zece români aleg să îşi trateze durerile acasă, fără să consulte un medic, conform celui mai recent studiu realizat de CES Bucharest şi prezentat la Conferinţa Naţională de Sănătate #UndeDoare. Fenomenul evidenţiază tendinţa tot mai accentuată a auto-medicaţiei, cu posibile consecinţe asupra stării de sănătate şi a evoluţiei bolilor netratate corect.

Studiul BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), desfăşurat în luna mai, arată că peste 60% dintre români spun că nu înţeleg complet diagnosticul primit. În acelaşi timp, 76% declară că li se întâmplă să oprească tratamentul prescris înainte de termen. 39% dintre respondenţi afirmă că iau medicamente fără să consulte un medic, iar doar 12% declară că prima lor reacţie, atunci când apare o problemă de sănătate, este să îşi facă o programare la specialist.

În acest context îngrijorător, reprezentanţi ai autorităţilor de sănătate publică, mediului academic, comunităţii medicale, organizaţiilor de pacienţi şi industriei private au discutat direcţii de acţiune. Accentul a fost pus pe prevenţie, pe educaţia pentru sănătate, dar şi pe accesul rapid la servicii medicale şi pe diagnosticarea timpurie. Toate acestea sunt corelate cu necesitatea unor schimbări de paradigmă privind finanţarea sistemului de sănătate, astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea lui pe termen lung.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horaţiu Moldovan, a subliniat că viitorul sistemului sanitar depinde de reformarea finanţării spitalelor şi de consolidarea unui cadru predictibil pentru piaţa medicamentelor, bazat pe performanţă şi transparenţă. El a insistat că fără aceste transformări, presiunea financiară şi ineficienţele vor continua să afecteze pacienţii şi calitatea serviciilor oferite.

"Sustenabilitatea sistemului de sănătate nu poate fi asigurată doar prin creşterea resurselor, ci printr-o schimbare de paradigmă în modul de finanţare şi evaluare a performanţei. România are nevoie de un model care să recompenseze calitatea actului medical, eficienţa şi rezultatele pentru pacient, nu doar volumul de servicii. Finanţarea spitalelor trebuie orientată treptat către mecanisme care susţin performanţa, integrarea serviciilor şi răspunsul real la nevoile de sănătate ale populaţiei. În acelaşi timp, piaţa medicamentelor necesită stabilitate şi predictibilitate. De aceea, mecanismul de stabilire a preţurilor şi de rambursare trebuie reformat pe baze transparente şi sustenabile, astfel încât să asigure accesul pacienţilor la inovaţie şi, în acelaşi timp, echilibrul financiar al sistemului. Avem nevoie de un cadru coerent, care să ofere încredere tuturor actorilor şi să permită investiţii pe termen lung în sănătate", a afirmat preşedintele CNAS, potrivit unui comunicat remis presei.

Subiectul finanţării a fost detaliat şi de secretarul de stat în cadrul Ministerului Finanţelor, Florin Zaharia, care a vorbit despre necesitatea consolidării disciplinei fiscale şi a utilizării eficiente a resurselor publice. El a amintit că toate acestea au loc în condiţiile unui deficit bugetar important, ceea ce obligă la prioritizarea atentă a cheltuielilor şi la evaluarea riguroasă a impactului fiecărei investiţii în sănătate.

"Sistemul de sănătate din România a traversat în ultimul deceniu o transformare structurală fără precedent. Bugetul cumulat al Ministerului Sănătăţii şi al CNAS a depăşit pragul de 100 de miliarde de lei în 2025 şi se menţine la acest prag şi în 2026. Este cel mai ridicat nivel din istoria sistemului sanitar românesc. Dar cifrele absolute nu spun tot - relevantă este direcţia: între 2014 şi 2024, cheltuielile cu sănătatea per cap de locuitor au crescut cu 155%, cel mai mare ritm înregistrat în Uniunea Europeană", a declarat Florin Zaharia.

"Prevenţia şi diagnosticul precoce trebuie să devină priorităţi reale ale sistemului de sănătate, pentru că ele pot reduce atât povara bolii, cât şi presiunea financiară asupra sistemului", a declarat Radu Gănescu, preşedintele COPAC, subliniind că pacienţii au nevoie de informaţie corectă şi de acces rapid la medici, pentru a nu ajunge târziu la tratament şi pentru a evita costuri şi suferinţe suplimentare.