Startupul Arbor Energy primește o comandă de miliarde pentru turbine de inspirație rachetă destinate centrelor de date și industriei

Startupul energetic Arbor Energy a anunțat miercuri că a vândut până la 5 gigawați din turbinele sale modulare către GridMarket, o companie care intermediază proiecte de producere a energiei pentru centre de date și utilizatori industriali.

„Toată lumea vrea mai multă energie. O voiau încă de ieri”, a declarat Brad Hartwig, cofondator și CEO al Arbor, pentru TechCrunch. „Perioadele de implementare se comprimă, iar scara proiectelor devine tot mai mare.”

Turbinele Halcyon ale Arbor sunt bazate pe turbomașini de rachetă, o tehnologie de motoare de înaltă performanță dezvoltată inițial pentru zborul spațial. Primele turbine comerciale vor fi imprimate 3D și vor putea genera câte 25 de megawați fiecare. Dacă va fi îndeplinit integral, contractul cu GridMarket înseamnă 200 de unități instalate.

Nicio companie nu a dezvăluit prețul exact al tranzacției. Totuși, Hartwig a spus că Arbor a constatat „o disponibilitate de plată de peste 100 de dolari pe megawat-oră”. O persoană familiară cu acordul a declarat pentru TechCrunch că valoarea totală se ridică la câteva miliarde de dolari, dar rămâne în zona de o singură cifră la nivel de miliarde.

Startupul intenționează să conecteze prima turbină la rețea în 2028 și să crească producția până în 2030. Atunci speră să livreze anual peste 100 de turbine. Obiectivul final, a menționat Hartwig, este să ajungă să producă suficient pentru 10 gigawați de capacitate nouă în fiecare an.

În proiectarea inițială, Halcyon era gândită să funcționeze doar cu biomasă. Centrala urma să consume materiale organice precum reziduuri agricole și resturi de lemn provenite din ferme sau exploatări forestiere. Acestea ar fi transformate în gaz de sinteză, un amestec combustibil, apoi ar fi arse în prezența oxigenului pur. Rezultatul: CO2 pur, care poate fi captat și stocat în subteran.

Prin acest proces, fiecare turbină Halcyon ar fi generat energie cu emisii negative de carbon. Materia organică utilizată ar fi emis oricum, prin descompunere naturală, metan și dioxid de carbon în atmosferă.

Între timp, Arbor a modificat tehnologia Halcyon pentru a putea folosi, pe lângă biomasă, și gaze naturale, ceea ce transformă sistemul într-un „omnivor” energetic. În rest, procesul rămâne același, astfel că dioxidul de carbon rezultat poate fi în continuare captat și sechestrat.

Tocmai pentru că utilizează gaze naturale, în această configurație sistemul nu mai este carbon negativ. De fapt, având în vedere scurgerile de metan din conducte și valve de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, turbinele Halcyon alimentate cu combustibil fosil vor genera în continuare unele emisii de gaze cu efect de seră și vor susține cererea de gaze naturale. Hartwig a subliniat că firma colaborează cu furnizori de gaze naturale cu pierderi reduse și că este „economic avantajos să se sequestreze acel CO2”.

„Vedem o cale pe termen lung către mai puțin de 10 grame de CO2 pe kilowat-oră”, a spus Hartwig. Această valoare este considerabil mai mică decât cea a centralelor clasice pe gaze fără captare de carbon, care emit aproximativ 400 de grame de CO2 pe kilowat-oră.

Arbor nu a renunțat la proiectele bazate pe biomasă, iar contractul cu GridMarket nu este limitat la un singur tip de combustibil. Totuși, alte acorduri deja anunțate, construite explicit în jurul biomasei, au o amploare mult mai redusă față de cel semnat cu GridMarket.

La fel ca multe alte startupuri din energie, Arbor a fost impulsionată de explozia cererii venite dinspre centrele de date. Producătorii tradiționali de turbine pe gaze au fost luați prin surprindere, iar din cauza volatilității istorice a pieței s-au arătat reticenți să-și majoreze semnificativ producția. Hartwig a afirmat că, chiar dacă și-ar dori, le-ar fi extrem de greu să își mărească rapid capacitatea de fabricare.

„Lanțurile de aprovizionare sunt în mare parte blocate de producția de pale și vane pentru turbinele convenționale. Sunt lanțuri destul de inelastice, atât prin faptul că metoda de producție e aproape artizanală — realizarea de pale de turbină cu structură direcțional solidificată, monocristalină — cât și prin munca foarte specializată, forța de muncă necesară”, a explicat el. „Dacă te-ai înscrie azi pe lista de așteptare pentru o turbină, ai aștepta până în 2032.”

Arbor mizează pe faptul că piesele prelucrate și imprimate 3D îi vor permite să ajungă mai repede pe piață. „Oamenii vor energie în următorii câțiva ani și vor cantități mari”, a subliniat Hartwig.