Sfatul nutriționistului // Festivaluri gastronomice și nu doar

Când mergeți la un eveniment public, să aveți cu voi o sticlă-două de apă

Astăzi voi scrie despre festivaluri. Nu este tocmai o temă gastronomică, deși mai toate festivalurile din R. Moldova au în denumirea lor idei culinare: Festivalul Mărului, Festivalul Cartofului, Ziua Vinului, Festivalul Strugurelui de Masă, Bostaniada, Frunza Nucului, Mai Dulce, Festivalul Sarmalelor, Cireșelor, Mierii și Căpșunii. Chiar și festivalul de muzică „Gustar” are la bază o idee gastronomică, deoarece Gustar înseamnă luna anului (august) când sunt de toate ca să guști.

În R. Moldova se înscrie un adevărat val de festivaluri publice, care mai mari, care mai mici, și asta e foarte bine. Pentru că festivalurile vin să adune lumea bună în jurul unei tematici, al unui scop.

Festivalurile sunt un mod foarte atrăgător de a promova un anumit produs sau o anumită idee, iar pentru întreprinderile locale ele sunt o piață reușită de vânzare a produselor lor. Fie că sunt produse alimentare, agricole, artizanat sau servicii de infrastructură și divertisment. Toată lumea ar trebui să aibă de câștigat de la festivaluri.

Unii se miră, alții se irită chiar de avalanșa de festivaluri recent înregistrate. Poate fi chiar frustrant când se întâmplă două-trei festivaluri în aceeași zi și nu știi la care să mergi.

Eu nu mă deranjez de această avalanșă și consider că în viitor economia de piață le va pune pe toate la locul lor. Unele vor dispare, altele se vor dezvolta și vor crește, și tot așa.

Eu împart festivalurile în trei categorii și fiecare categorie are specificul său, dar și șansele sale de a supraviețui concurenței.

1.Festivalurile naționale, organizate sub egida autorităților, precum este Ziua Vinului, Festivalul Mărului, „Polobocul de Aur”. Aceste festivaluri sunt organizate după plan, din buget, și soarta lor depinde mult de buget și de voința politică a celor de la guvernare. De exemplu, în 2015, din cauza protestelor din PMAN, a fost pur și simplu anulat Festivalul Vinului. Fără a se lua în considerare pierderile agenților economici, șansele lor ratate (căci mulți antreprenori își planifică veniturile conform acestui eveniment de anvergură).

2.Festivalurile comerciale profesionale tip Gustar, Ia Mania, Picnic Street Food, Mai Dulce, Bostaniada, Vegan Show, Festival Medieval. Aceste festivaluri sunt puse pe picior de antreprenoriat, cu scopuri comerciale, dar și cu investiții serioase în marca lor comercială, în infrastructură, în conținut. Ele nu sunt gratis nici pentru vizitatori, nici pentru comercianți, în schimb organizatorii încearcă să ofere toate facilitățile posibile pentru a lucra eficient, pentru distracții, pentru consum, în scopul ca vizitatorii să vină și la alt an. Deși aceste festivaluri nu sunt prea multe, ele concurează între ele, dar și cu cele guvernamentale - pentru data din calendar, pentru locații, pentru vizitatori. Din această categorie vor supraviețui evenimentele care vor investi necontenit în deservire și conținut, care își vor păstra cu grijă marca și vor păstra tematica festivalului în mod creativ și unic. Cele care vor ține sub control cheltuielile și vor menține o relație permanentă cu audiența lor. Care vor reacționa la impresiile participanților. Care vor oferi ceva unic, specific doar acelui eveniment.

3.Festivalurile sătești, organizate de primării și antreprenorii rurali – Iprosop, Frunza Nucului, Târgul Olarilor, Festivalul Sarmalelor. Acestea pot fi adevărate bijuterii și găselnițe pentru amatorii de festivaluri autentice, obscure chiar. Fără un anumit scop comercial, fără marketing agresiv și cheltuieli exorbitante, aceste evenimente tind să adune cei mai dedicați meșteri populari, talente ascunse de prin sate, gospodine cu bucate într-adevăr locale și tradiționale. Acolo poți descoperi un ansamblu de dansatori nemaipomeniți, niște ii și catrințe autentice și vechi, sau un vin din poamă rară (care deseori ți se oferă și gratis). Iar o călătorie într-un sat moldovenesc poate fi pentru orășeni o revelație adevărată.

Eu cred că, dacă R. Moldova se poate lăuda cu ceva, atunci aceasta este diversitatea de festivaluri din țară. Și înainte să așteptăm străinii să le viziteze, trebuie să mergem noi, la cât mai multe, să susținem organizatorii, precum și comercianții de acolo. Pentru că leul nostru va rămâne pe loc, în țară, și va susține economia locală și antreprenorii autohtoni.