Sfatul nutriționistului // Ah, ce veste minunată!

Folosiți leguminoase de 4-5 ori pe săptămână pentru o alimentație sănătoasă

La mulți ani!

Națiunile Unite au proclamat anul 2016 drept Anul Internațional al Leguminoaselor. Adică, anul fasolei, lintei, mazării, bobului, năutului și al altor semințe minunate, care de când e lumea înlocuiesc cu succes carnea, grâul, orezul și alte produse mai puțin accesibile.

De ce anume Anul Fasolei?

Pentru că fasolea merită mai mare cinste în rândul produselor alimentare, decât se bucură în prezent.

Fasolea se consideră, pe nedrept, mâncarea săracilor. O fi ea a săracilor și este într-adevăr folosită de trei ori mai puțin în țările „civilizate”. Dar oare nu e și asta o cauză a multiplelor cazuri de boli cardiovasculare, diabet zaharat și obezitate în aceste țări? Fasolea nu intră nici în componența burgerilor, nici a maionezei, nici a băuturilor zaharate, nici în alte „fast-food-uri”. Oare n-ar trebui și lumea „civilizată” să mănânce mai multă fasole și mai puține grăsimi animale?

Pentru că rata de consum de leguminoase în lume scade.

Și ăsta e un fapt îngrijorător. Explicații pot fi aduse și prin rata sporită de creștere a populației, mai ales în țările puțin dezvoltate. Dar mai curând, India și China – civilizații care au înscris leguminoasele în lista lor de produse primare timp de milenii – în prezent înregistrează o schimbare radicală în alimentație, și anume – tendința de a consuma mai multă carne.

„Moda la carne” vine cu un preț astronomic pentru mediul înconjurător, pentru economia globală, dar și pentru bunăstarea omenirii. Treisprezece tone de apă sunt necesare pentru a produce un kilogram de carne de vită (în comparație cu 50 de litri pentru un kg de fasole), iar despădurirea anuală a terenurilor în favoarea cultivării de soia (hrană pentru vite), conduce nu doar la sărăcirea populațiilor autohtone, dar și la îmbolnăvirea în masă a consumatorilor.

Pentru că fasolea oferă perspective financiare.

Fasolea e de două-trei ori mai scumpă decât cerealele și orezul, este adaptată la clima secetoasă și poate fi ușor cultivată din propriile semințe, eliminând dependența de hibrizii vânduți de corporații. În Turcia, fermierii care au cultivat un soi nou de năut, Gokce, au obținut roade în condiții de secetă, când alte culturi au eșuat.

Plantațiile de fasole, linte, bob, năut, mazăre ar putea oferi locuri de muncă în regiunile rurale, mai ales dacă acestea se vor supune procesării secundare (uscare, ambalare, etichetare).

Pentru că fasolea e întrebată nu doar în Postul Mare, dar și la cele mai festive mese din lume.

De la salate la supe, garnituri, gustări și chiar deserturi – leguminoasele pot fi incluse la fiecare masă.

În cinstea Anului Fasolei, Națiunile Unite au creat o bază de date din 850 de rețete în care se folosesc leguminoasele, din peste 50 de țări. Fasolița vestită ar trebui să fie înscrisă în acel registru, dar eu sunt sigură că în registrul bucătăreselor noastre se mai înscriu încă multe alte rețete cu fasole, bob, năut, linte și altele.

Dacă doriți să le împărțiți cu noi, vă rog să ne scrieți la redacție.