Rusia ne zorește spre UE!

Presiune // Măsurile restrictive impuse de Federația Rusă produselor moldovenești îi fac pe producătorii moldoveni să se orienteze spre piața UE

Ultimul embargo impus de Federația Rusă vinurilor moldovenești a determinat mai multe capitale europene să sară în sprijinul Chișinăului. Oficialii europeni au promis că vor ajuta producătorii moldoveni să-și vândă producția în Occident. De asemenea, președinții R. Moldova și României Nicolae Timofti și Traian Băsescu s-au înțeles ca lucrările privind construcția gazoductului Iași-Ungheni să fie accelerate, astfel încât să fim pregătiți de punerea în practică a altei amenințări din partea Rusiei – sistarea livrării de gaze.

Potrivit Executivului, după restricţiile comerciale aplicate de Federaţia Rusă în anul 2006 la livrările de carne, mere și vinuri, R. Moldova şi-a îmbunătăţit sistemul de calitate a producţiei exportate şi a diversificat piețele de export. Țara noastră exportă, astăzi, în Federaţia Rusă 28 la sută din vinuri şi 22 la sută din divinuri, în valoare de 60 de milioane de dolari, ceea ce constituie 3% din volumul total al exporturilor.

Un nou război

Apropierea summitului de la Vilnius, la care R. Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere cu UE, dă un gust amar vinului moldovenesc exportat în Federația Rusă. Marți, Serviciul sanitar rus, prin gura temutului Ghenadi Onișcenko, a anunțat că instituie din nou embargo, pentru o perioadă nedeterminată, la importul de vinuri și divinuri din R. Moldova.

Gestul rușilor a fost calificat drept unul neprietenesc și chiar provocator de către politicienii de la Chișinău și cei din mai multe capitale europene. Iar vinul rebutat de Rusia ajunge să fie apreciat în Europa.

Nori ruși deasupra R. Moldova

„Relațiile pragmatice” dintre R. Moldova și Federația Rusă s-au deteriorat vizibil încă săptămâna trecută, când, în timp ce vicepremierul rus Dmitri Rogozin declara cu tupeu la Chișinău că speră că nu vom îngheța la iarnă de frig, șeful „Rospotrebnadzor”, Ghenadi Onişcenko, ne avertiza de la Moscova că ar putea închide frontierele ruse pentru vinul moldovenesc. Și dacă pentru a verifica amenințările lui Rogozin trebuie să așteptăm frigurile, cele ale lui Onișcenko s-au materializat cât ai spune… „Europa”.

Măsurile draconice

Vineri, 6 septembrie, Onișcenko a anunțat într-o conferință de presă că producția vinicolă din R. Moldova a atins standardul de calitate specific anilor 2005-2006 (atunci când a fost instituit primul embargo rusesc – n.r.), iar dacă va mai fi depistat încă un caz de neconformare a producției vinicole standardelor de calitate rusești, atunci Rusia o să instaleze, din nou, un embargo asupra livrării pe piață a vinurilor moldovenești. „Cazul” a fost găsit rapid. Luni, 9 septembrie, Federația Rusă a rebutat opt loturi de vin și coniac din R. Moldova pe motiv că nu ar corespunde normelor de calitate și ar fi periculoase pentru sănătatea consumatorilor. Băuturile au fost îmbuteliate de cei mai cunoscuți producători: „Cricova”, „Purcari” și „Aroma”. Iar marți, Onișcenko a anunțat instituirea „măsurilor draconice” (așa cum le-a calificat chiar el, anterior – n.r.). Motivul invocat – vinul nostru conține substanțe periculoase (dibutil ftalat – n.r.).

UE promite să ne apere

Reacțiile la decizia „Rospotrebnadzor” nu s-au lăsat mult așteptate. Conducerea R. Moldova a calificat gestul partenerilor ruși drept regretabil și neprietenesc. Partenerii externi l-au interpretat ca pe o încercare de destabilizare a parcursului european al R. Moldova. Președintele României a promis că va mări cota de import a vinului moldovenesc. Alți oficiali europeni au recomandat conaționalilor lor să cumpere vinuri moldovenești. Totodată, comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Štefan Füle, a promis că „UE va susţine şi va apăra pe cei presaţi nedrept”. Iar liderul Partidului Liberal Democrat, Vlad Filat, a îndemnat toți politicienii din R. Moldova să se unească pentru a face față provocărilor. Ieri, Parlamentul European urma să adopte o rezoluție cu privire la presiunile venite din partea Rusiei asupra țărilor din Parteneriatul Estic.

„Rospotrebnadzor”, măciucă antieuropeană

Serviciul federal sanitar „Rospotrebnadzor” este folosit de mai mulți ani în calitate de instrument de șantaj al Rusiei îndreptat împotriva statelor care refuză să-i mai fie loiale.

Astfel, în relațiile sale cu Ucraina, instituția condusă de Ghenadi Onișcenko a dus de-a lungul anilor mai multe „războaie” alimentare: „războiul cașcavalului”, „războiul fructelor”, „războiul ciocolatelor”.

În Georgia, Onișcenko le-a găsit cusur vinurilor și apei minerale „Borjomi”.

În relațiile sale cu R. Moldova, „Rospotrebnadzor” a avut de mai multe ori pretenții față de vinul, divinul, merele, prunele și roșiile noastre.

Departe de a fi simple coincidențe, „substanțele periculoase” din aceste produse au fost identificate de Serviciul sanitar rus în preajma unor evenimente importante din aceste state care ar fi determinat apropierea lor de Uniunea Europeană.

Amintim că atât R. Moldova, cât și Ucraina și Georgia sunt state din Parteneriatul Estic care urmează să semneze documente importante la summitul de la Vilnius de la sfârșitul lunii noiembrie. Cele mai multe restricții de import a produselor moldovenești, ucrainene și georgiene au fost instituite anul curent.

Motive politice

Instituirea embargoului rusesc pentru vinurile modovenești a stârnit reacții aprinse din partea autorităților, vinificatorilor, savanților și a exportatorilor afectați direct de embargo.

Ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov, susține că este regretabil faptul că a fost implicat politicul în relațiile comerciale dintre Rusia și R. Moldova. „Sunt politicieni care merg la Moscova și cer acolo să fie interzis importul producției moldovenești. Cei care solicită acest lucru sunt niște criminali. Noi am întreprins măsuri ca acele companii care comit nereguli să fie eliminate, însă este foarte dificil atunci când un ministru interzice ceva. Acum, odată cu reformarea sectorului vitivinicol credem că aceste situații vor fi evitate pe viitor”, a declarat ministrul.

De asemenea, reprezentanții Academiei de Științe a Moldovei susțin că litigiul privind calitatea vinurilor moldovenești este unul fals și acuză Rusia de subiectivism extrem și de faptul că se conduce doar de factorii politici. Aceștia amenință cu atacarea deciziei serviciului sanitar rus la Arbitrajul Internațional, dacă problema nu va fi soluționată.

Și președintele Uniunii Oenologilor din R. Moldova, Gheorghe Arpentin, consideră că motivele instituirii embargoului sunt inventate. „Elementul chimic despre care vorbește „Rospotrebnadzor” că ar fi fost depistat în vinurile moldovenești nu are cum să se afle acolo, deoarece rezervoarele în care sunt păstrate vinurile noastre sunt făcute de un alt tip de material, iar instituirea embargoului reprezintă, de fapt, presiune politică”, a mai spus Arpentin.

Déjà vu: Rusia nu se dezminte

Pe 27 martie 2006, Federaţia Rusă a stopat importul de vinuri din R. Moldova şi Georgia. Serviciul sanitar al Rusiei dispusese suspendarea, pe un termen nelimitat, a importului de vinuri din cele două state ex-sovietice pe motiv că acestea ar fi necalitative şi chiar nocive. Şeful Serviciului sanitar din Federaţia Rusă, Ghenadi Onişcenko, declara că vinurile fabricate în cele două ţări ar conţine metale grele şi pesticide extrem de periculoase pentru sănătate. Peste o săptămână după interzicerea importului de vinuri, fusese stopat şi importul de coniac şi şampanie din R. Moldova din acelaşi motiv.

Sancţiunile impuse de către Rusia surveneau la numai câteva săptămâni după introducerea noului regim vamal pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. În urma introducerii noilor reguli vamale, Transnistria nu mai putea să-şi exporte produsele în/sau prin Ucraina, decât cu acordul vămii de la Chişinău. Mai mulţi analişti afirmau atunci că sistarea importului de vinuri, coniacuri şi şampanie din R. Moldova este o replică dată Chişinăului pentru noul regim vamal de pe segmentul transnistrean al hotarului cu Ucraina.