România pregătește parteneriat strategic cu Ucraina pentru producția de drone, dar apărarea aeriană complexă mai așteaptă șapte ani

România plănuiește să se asocieze cu Ucraina pentru a construi drone, folosind mecanismul de finanțare a apărării din cadrul Uniunii Europene. Cu toate acestea, va mai dura cel puțin șapte ani până când țara va beneficia de un sistem de apărare aeriană pe mai multe niveluri, a menționat o sursă guvernamentală din București.

„Avem nevoie de mai multe sisteme de apărare aeriană. Nimeni nu le are în suficiență”, a subliniat o sursă din Ministerul Apărării din România. „Până când acestea vor fi disponibile, apărarea va fi asimetrică, cu costuri antiaeriene mari ce ar putea fi acoperite doar la nivel NATO”, a adăugat sursa. România este în discuții cu Ucraina pentru a produce drone, bazându-se pe tehnologia acesteia, deja testată în luptă la scară largă, printr-un proiect ce va fi finanțat de inițiativa de reînarmare „SAFE” a UE.

România va avea acces la 16,6 miliarde de euro prin SAFE, cifră ce, potrivit prim-ministrului Ilie Bolojan, ar susține achiziții militare reprezentând 1% din PIB pe o perioadă de cinci ani. Recent, ministrul apărării Ionuț Moșteanu a menționat posibila construcție de drone ucrainene în România: „Am fost acum două-trei săptămâni în Ucraina, unde am vizitat trei fabrici de drone. Am discutat cu ministrul apărării și ne-am arătat disponibilitatea de a construi drone ucrainene în România. Acest proiect este eligibil pentru SAFE.

În perioada următoare, este posibil chiar mâine sau în zilele următoare să avem prima videoconferință de follow-up cu ucrainenii. Trebuie să ne mișcăm rapid pentru a încheia un contract până în mai, anul viitor”.

În prezent, sistemele de apărare aeriană ale României sunt compuse din avioane de luptă F-16, sisteme Patriot, lansatoare HIMARS de la Lockheed Martin, rachete sol-aer Chiron cu rază scurtă din Coreea de Sud și tunuri antiaeriene Gepard din Germania. Acestea din urmă sunt considerate cele mai economice soluții pentru apărarea împotriva dronelor în acest moment. Tunurile Gepard sunt amplasate lângă zone populate în apropierea graniței cu Ucraina, însă acoperirea întregii frontiere și personalul necesar ar implica costuri prohibitive.

România, parte a UE și NATO, are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina și a raportat peste 20 de incidente în care drone au încălcat spațiul aerian sau fragmente de drone au căzut pe teritoriul său, de când Rusia a început să atace porturile ucrainene de pe malul Dunării. Tensiunile de-a lungul flancului estic al Europei au crescut; Estonia a acuzat Moscova de incursiunea a trei avioane în spațiul său aerian, iar Danemarca și-a închis aeroporturile din cauza unor drone suspecte. România, la rândul ei, a fost aproape de a doborî o dronă, potrivit relatărilor.