Republica Moldova își pune la punct prima lege pentru reglementarea pieței criptoactivelor și protecția investitorilor

Republica Moldova instituie un nou cadru legal care va reglementa piața criptoactivelor. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat astăzi de Parlament, în prima lectură, cu votul a 56 de deputați. Documentul stabilește reguli clare pentru persoanele și companiile care emit, tranzacționează sau oferă servicii cu criptoactive, astfel încât utilizatorii să beneficieze de mai multă transparență și protecție, informează MOLDPRES.

Proiectul precizează cine poate activa pe această piață, ce condiții trebuie respectate și care autorități vor supraveghea domeniul. Noile reguli vor impune mai multă transparență din partea companiilor, o informare corectă și completă a clienților, precum și măsuri de protecție pentru persoanele care cumpără sau utilizează criptoactive. În paralel, vor fi introduse mecanisme împotriva manipulării pieței și a folosirii abuzive a informațiilor confidențiale.

Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Gumene, care a prezentat proiectul în Parlament, a subliniat că, în prezent, utilizarea criptoactivelor și accesul la platforme internaționale există oricum, indiferent dacă statul are sau nu un cadru de reglementare. Absența acestor reglementări lasă însă consumatorii, piața financiară și autoritățile fără instrumente adecvate de protecție sau intervenție.

„Prin urmare, proiectul reglementează activitățile profesionale desfășurate în acest domeniu și stabilește cine poate presta asemenea servicii, în ce condiții și de cine este supravegheat. În același timp, remarc că proiectul nu are intenție să promoveze investițiile în criptoactive și nu garantează valoarea acestora” a subliniat Ion Gumene.

Legea va clasifica criptoactivele în trei categorii principale: tokenuri de monedă electronică, care își stabilizează valoarea în raport cu o monedă oficială; tokenuri raportate la active, care își stabilizează valoarea în raport cu unul sau mai multe active; precum și alte tipuri de criptoactive, care nu intră în primele două categorii.

Anumite active, cum sunt NFT-urile, nu vor intra sub incidența acestei legi. Tot în afara reglementărilor vor rămâne criptoactivele care se califică drept instrumente financiare clasice, depozite, fonduri, produse de asigurare sau reasigurare, precum și sisteme de pensii sau de securitate socială.

Ion Gumene a detaliat principalele prevederi punctuale ale proiectului. În primul rând, ofertanții vor fi obligați să elaboreze și să publice o așa-numită carte albă, care trebuie să conțină informații clare despre emitent, despre proiect, tehnologia utilizată, drepturile atașate criptoactivului și riscurile asociate investiției. Acest document va deveni o sursă esențială de informare pentru potențialii investitori.

Publicitatea în domeniu va trebui să fie corectă, clară și să nu inducă în eroare cetățenii. Furnizorii de servicii cu criptoactive vor putea activa doar în baza autorizării sau notificării prevăzute de lege. Ei vor trebui să respecte cerințe legate de capital, guvernanță, buna reputație, controale interne, securitatea sistemelor informaționale, separarea activelor clienților de cele proprii și o gestionare riguroasă a conflictelor de interese.

Potrivit proiectului, pentru tokenurile raportate la active și pentru tokenurile de monedă electronică sunt introduse cerințe specifice privind constituirea și administrarea rezervelor, nivelul fondurilor proprii, exercitarea dreptului de răscumpărare și măsuri pentru protejarea stabilității financiare și monetare. Plata dobânzii pentru deținerea acestor tipuri de tokenuri va fi interzisă, pentru a limita riscurile suplimentare.

Proiectul mai prevede măsuri concrete de protecție a consumatorilor. Ele includ avertismente obligatorii privind riscul pierderii integrale a valorii investiției, dreptul de retragere în termen de 14 zile pentru anumite categorii de oferte, mecanisme clare de soluționare a plângerilor și obligația de a păstra separat activele clienților. În același timp, vor fi interzise folosirea abuzivă a informațiilor privilegiate, divulgarea ilegală a acestora și manipularea pieței.

Autoritățile vor primi competențe extinse de investigare, suspendare, retragere a autorizațiilor și aplicare a sancțiunilor. Responsabilitățile de supraveghere vor reveni Comisiei Naționale a Pieței Financiare și Băncii Naționale a Moldovei. Astfel, CNPF va monitoriza furnizorii de servicii, tokenurile raportate la active, ofertele și integritatea pieței, iar Banca Națională va supraveghea tokenurile de monedă electronică emise de bănci și de alte instituții emitente de monedă electronică, precum și riscurile legate de stabilitatea monetară și de sistemele de plăți.

Proiectul de lege include și măsuri pentru prevenirea și sancționarea abuzurilor pe piața criptoactivelor. Sancțiunile prevăzute variază de la avertismente, suspendarea sau retragerea licenței, până la interdicții de activitate și amenzi semnificative. Pentru persoanele fizice, amenzile pot ajunge la milioane de euro, iar pentru persoanele juridice – la zeci de milioane de euro sau până la 15% din cifra de afaceri, în funcție de natura și gravitatea încălcărilor comise.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat, în luările de cuvânt de dinaintea ședinței de astăzi a Legislativului, că Republica Moldova a întârziat reglementarea domeniului criptomonedelor, iar lipsa unui cadru legal a creat riscuri atât pentru piață, cât și pentru consumatori.

El a recunoscut că autoritățile au greșit atunci când au decis, în anii 2021-2022, să nu intervină legislativ în acest sector și să lase evoluția lui fără reguli clare.

„Noi am întârziat cu proiectul acesta. Țineți minte discuția din 2021-2022, când a apărut subiectul și noi am zis: hai să nu reglementăm. Eu cred că atunci am greșit”, a declarat Igor Grosu.

Conform speakerului Parlamentului, reglementarea tranzacțiilor cu active virtuale este necesară pentru a asigura transparența și pentru a proteja cetățenii de posibile practici abuzive sau frauduloase.

„Mai bine să reglementezi un segment de tranzacții moderne, să fie lumea notificată, să fie reglementat, decât să fie nereglementat. Atunci apare apanajul celor care nu tot timpul sunt corecți sau bine intenționați”, a afirmat Grosu.

Președintele Parlamentului a menționat că noul cadru legislativ este elaborat în contextul procesului de integrare europeană, iar proiectul a fost pregătit de Banca Națională a Moldovei și transmis Guvernului, care l-a înaintat ulterior Legislativului.

Proiectul de lege va trebui acum votat și în lectura a doua de către Parlament, după care va intra în vigoare și va deveni baza legală pentru funcționarea pieței criptoactivelor în Republica Moldova.