Recensământul 2024: aproape jumătate dintre gospodăriile familiale au copii sub 18 ani, iar 94% dintre cele nefamiliale sunt formate dintr-o singură persoană

Biroul Național de Statistică informează despre diseminarea datelor referitoare la caracteristicile gospodăriilor casnice și ale nucleelor familiale, la data de referință a Recensământului Populației și Locuințelor (RPL) 2024 – 8 aprilie 2024.

Potrivit rezultatelor Recensământului din 2024, dintr-o populație cu reședință obișnuită de 2 409,2 mii persoane, 2 386,4 mii persoane, ceea ce reprezintă 99,1% din total, locuiau în 1 006,8 mii gospodării casnice. Alte 22,8 mii persoane, sau 0,9% din populație, locuiau în spații colective de locuit.

Din cele 1 006,8 mii gospodării casnice, 651,4 mii gospodării, respectiv 64,7%, erau gospodării familiale. Acestea cuprindeau cel puțin un nucleu familial, iar în cadrul lor au fost înregistrate 682,4 mii nuclee familiale.

Majoritatea gospodăriilor familiale, adică 95,4%, erau formate dintr-un singur nucleu familial. Dintre gospodăriile constituite dintr-un nucleu familial, 80,1% erau gospodării alcătuite dintr-un cuplu cu sau fără copii.

Din totalul de 355,4 mii gospodării nefamiliale, 94,0% erau gospodării formate dintr-o singură persoană.

În ceea ce privește cele 682,4 mii nuclee familiale, 42,4% erau cupluri cu copii, 36,9% erau cupluri fără copii, 17,8% erau mame singure cu copii, iar 2,9% erau tați singuri cu copii.

Din totalul de 651,4 mii gospodării familiale, 46,4% aveau copii cu vârsta sub 18 ani. Mărimea medie a unei gospodării familiale de acest tip era de 4,0 persoane.

În mediul urban, ponderea gospodăriilor familiale cu copii sub 18 ani era de 50,1%, față de 43,1% în mediul rural. Astfel, între cele două medii de reședință a fost înregistrată o diferență de 7 puncte procentuale.

Populația după statutul gospodăriei, sau tipul de locuire

Din totalul populației cu reședință obișnuită, estimată la 2 409,2 mii persoane, 2 386,4 mii persoane, adică 99,1%, locuiau în 1 006,8 mii gospodării casnice. În spații colective de locuit se aflau 22,8 mii persoane, ceea ce reprezenta 0,9% din totalul populației. Datele sunt prezentate în Tabelul 13.1 din Anexă.

Dintre persoanele care locuiau în gospodării casnice, 1 936,0 mii persoane, sau 81,1%, erau membre ale nucleelor familiale. Alte 450,4 mii persoane, reprezentând 18,9%, nu făceau parte dintr-un nucleu familial.

Din totalul persoanelor care nu erau membre ale unui nucleu familial, 334,1 mii persoane, sau 74,2%, locuiau singure. Restul de 116,3 mii persoane, adică 25,8%, nu locuiau singure.

În distribuția pe raioane, cele mai mari ponderi ale persoanelor care locuiau singure, raportate la totalul persoanelor din gospodăriile casnice, au fost înregistrate în raioanele Dondușeni, Briceni și Ocnița. În aceste raioane, ponderea era de aproximativ 18–19%.

Cele mai mici ponderi ale persoanelor care locuiau singure au fost consemnate în raionul Ialoveni, UTA Găgăuzia și raionul Dubăsari, unde acestea constituiau aproximativ 10% din totalul persoanelor din gospodării casnice. Datele detaliate sunt prezentate în Tabelul 13.1 din Anexă.

Gospodării după numărul de nuclee familiale

Distribuția gospodăriilor casnice după numărul de nuclee familiale arată că 355,4 mii gospodării, sau 35,3%, erau gospodării nefamiliale, care nu includeau niciun nucleu familial.

Alte 621,4 mii gospodării, reprezentând 61,7% din total, erau gospodării formate dintr-un nucleu familial. În același timp, 28,9 mii gospodării, sau 2,9%, erau formate din două nuclee familiale, iar 1,0 mii gospodării, sau 0,1%, cuprindeau trei sau mai multe nuclee familiale. Informațiile sunt reflectate în Figura 1 și în Tabelul 13.3 din Anexă.

Figura 1. Distribuția gospodăriilor casnice după numărul de nuclee familiale, pe medii de reședință, la recensământul din 2024, %.

În categoria gospodăriilor nefamiliale, cea mai mare parte, respectiv 94,0%, era reprezentată de gospodăriile formate dintr-o singură persoană. Datele corespunzătoare sunt prezentate în Tabelul 13.3 din Anexă.

Tipul gospodăriilor casnice

Din totalul de 1 006,8 mii gospodării casnice, în care locuiau 2 386,4 mii persoane cu reședință obișnuită, 651,4 mii gospodării, sau 64,7%, erau gospodării familiale. În cadrul acestora au fost înregistrate 682,4 mii nuclee familiale, potrivit datelor din Tabelul 13.3 din Anexă.

În rândul gospodăriilor familiale, 95,4% erau gospodării cu un singur nucleu familial, 4,4% erau gospodării formate din două nuclee familiale, iar 0,2% erau gospodării cu trei sau mai multe nuclee familiale.

În mediul rural, gospodăriile familiale reprezentau 65,3% din totalul gospodăriilor casnice, în timp ce în mediul urban ponderea acestora era de 64,0%. Diferența dintre cele două medii de reședință a constituit 1,3 puncte procentuale.

Gospodării casnice familiale după tip

Din cele 651,4 mii gospodării casnice familiale, 621,4 mii, sau 95,4%, erau formate dintr-un singur nucleu familial, cu sau fără alte persoane în gospodărie.

Dintre acestea, 498,0 mii gospodării, reprezentând 80,1%, erau constituite dintr-un cuplu cu sau fără copii. Alte 105,6 mii gospodării, sau 17,0%, erau formate dintr-o mamă singură cu copii, iar 17,8 mii gospodării, sau 2,9%, erau constituite dintr-un tată singur cu copii. Datele sunt prezentate în Tabelul 13.4 din Anexă.

Ponderea gospodăriilor familiale formate dintr-un cuplu fără copii care locuiau împreună cu acestea era mai mare în mediul rural decât în cel urban. Diferența a constituit 8,1 puncte procentuale: 40,6% în mediul rural, față de 32,5% în mediul urban.

În schimb, gospodăriile casnice constituite dintr-o mamă singură cu copii aveau o pondere mai mare în mediul urban. Aceasta era cu aproximativ 6 puncte procentuale peste nivelul din mediul rural, respectiv 20,1% față de 14,2% din totalul gospodăriilor casnice formate dintr-un nucleu familial, cu sau fără alte persoane. Datele sunt reflectate în Figura 2 și în Tabelul 13.4 din Anexă.

Figura 2. Distribuția gospodăriilor casnice formate dintr-un nucleu familial, cu sau fără alte persoane, pe medii de reședință, la recensământul din 2024, %.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, cea mai mare pondere a gospodăriilor casnice formate dintr-un cuplu fără copii a fost înregistrată în regiunea Nord, unde aceasta a constituit 42,0%. Cea mai mică pondere a fost consemnată în municipiul Chișinău – 30,0%.

Gospodăriile casnice constituite dintr-un părinte singur cu copii au avut cea mai mare pondere în municipiul Chișinău, unde au reprezentat 22,8%, și cea mai mică pondere în regiunea Nord – 18,3%. Informațiile sunt prezentate în Figura 3 și în Tabelul 13.6 din Anexă.

Figura 3. Distribuția gospodăriilor casnice formate dintr-un nucleu familial, cu sau fără alte persoane, pe regiuni de dezvoltare, la recensământul din 2024, %.

În cadrul gospodăriilor casnice formate dintr-un nucleu familial, raioanele Șoldănești, Edineț și Drochia au înregistrat cele mai mari ponderi ale gospodăriilor constituite dintr-un cuplu fără copii. Aceste ponderi au fost de 45,8%, 45,5% și, respectiv, 45,2%.

Pe de altă parte, cele mai mari ponderi ale gospodăriilor constituite dintr-un cuplu cu copii au fost înregistrate în raionul Ialoveni, municipiul Chișinău și raionul Criuleni. Acestea au constituit 48,8%, 47,2% și, respectiv, 47,1%.

Tot în municipiul Chișinău și în municipiul Bălți au fost înregistrate cele mai mari ponderi ale gospodăriilor casnice constituite dintr-un părinte singur cu copii. În municipiul Chișinău, acestea au reprezentat 22,8% din gospodăriile formate dintr-un nucleu familial, cu sau fără alte persoane. Datele sunt disponibile în Tabelul 13.6 din Anexă.

Persoanele din gospodării casnice după situația familială

Din totalul de 2 386,4 mii persoane care locuiau în gospodării casnice, 975,8 mii persoane, sau 40,9%, făceau parte dintr-un cuplu căsătorit. Alte 107,0 mii persoane, sau 4,5%, se aflau într-un cuplu în uniune consensuală.

Persoanele care erau părinți singuri constituiau 141,0 mii, sau 5,9% din total. În același timp, 515,6 mii persoane, reprezentând 21,6%, erau fii sau fiice care locuiau cu ambii părinți, iar 196,6 mii persoane, sau 8,2%, erau copii care locuiau cu părinți singuri. Datele sunt prezentate în Tabelul 13.11 din Anexă.

Ponderea persoanelor aflate într-un cuplu căsătorit era cu 2,6 puncte procentuale mai mare în mediul rural decât în mediul urban.

În ceea ce privește regiunile de dezvoltare, cea mai mare pondere a persoanelor aflate într-un cuplu în uniune consensuală a fost înregistrată în municipiul Chișinău – 4,9%. Cea mai mică pondere a fost consemnată în UTA Găgăuzia – 2,3%. Diferența dintre aceste valori a constituit 2,6 puncte procentuale. Informațiile sunt reflectate în Figura 4 și în Tabelul 13.11 din Anexă.

Figura 4. Distribuția populației din gospodării casnice după situația familială.

Nuclee familiale după tip

Din totalul de 682,4 mii nuclee familiale, 223,2 mii, sau 32,7%, erau cupluri căsătorite fără copii. Cuplurile aflate în uniune consensuală fără copii numărau 28,8 mii, reprezentând 4,2% din total.

Cuplurile căsătorite cu copii constituiau 264,6 mii nuclee, sau 38,8%, iar cuplurile aflate în uniune consensuală cu copii – 24,7 mii, sau 3,6%. Totodată, au fost înregistrate 121,3 mii nuclee formate din mame singure cu copii, reprezentând 17,8%, și 19,7 mii nuclee formate din tați singuri cu copii, reprezentând 2,9%. Datele sunt prezentate în Tabelul 13.12 din Anexă.

Ponderea cuplurilor fără copii care locuiau împreună cu acestea era mai mare în mediul rural cu 7,5 puncte procentuale față de mediul urban. Astfel, aceste cupluri reprezentau 40,4% în mediul rural și 32,9% în mediul urban.

În cazul mamelor singure cu copii, ponderea era mai mare în mediul urban cu 5,6 puncte procentuale. Acestea constituiau 20,8% în mediul urban, față de 15,2% în mediul rural, din totalul nucleelor familiale. Datele sunt prezentate în Figura 5.

Figura 5. Distribuția nucleelor familiale pe medii de reședință, la recensământul din 2024, %.

Din totalul de 651,4 mii gospodării familiale, 46,4% aveau copii cu vârsta sub 18 ani. Mărimea medie a gospodăriilor familiale cu copii sub 18 ani era de 4,0 persoane.

În mediul urban, gospodăriile familiale cu copii sub 18 ani reprezentau 50,1%, în timp ce în mediul rural ponderea era de 43,1%. Prin urmare, diferența dintre mediul urban și cel rural a fost de 7 puncte procentuale. Datele sunt prezentate în Tabelul 13.16 din Anexă.

Mai multe date privind rezultatele Recensământului Populației și Locuințelor, inclusiv informații structurate după diverse caracteristici, sunt disponibile pe pagina web oficială a Biroului Național de Statistică, în rubrica dedicată Recensământului 2024 și rezultatelor finale.

Note metodologice

Informația este prezentată pentru teritoriul în care au fost desfășurate efectiv lucrările de recenzare în cadrul RPL 2024. Datele nu includ unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, municipiul Bender, inclusiv comuna Proteagailovca, precum și satele sau comunele Chițcani, inclusiv satele Mereneşti și Zahorna, Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni.

De asemenea, nu sunt incluse localitățile Corjova, inclusiv satul Mahala, și satul Roghi din comuna Molovata Nouă, raionul Dubăsari. Informația se referă la toate clădirile rezidențiale și locuințele, indiferent de statutul ocupării acestora.

Gospodăria casnică reprezintă grupul format din una sau mai multe persoane care locuiesc împreună într-o locuință și desfășoară în comun activitățile gospodărești. Membrii contribuie împreună la aprovizionarea și consumul de alimente și de alte bunuri esențiale traiului și participă integral sau parțial la bugetul comun de venituri și cheltuieli.

Persoanele care locuiesc singure sunt considerate gospodării formate dintr-o singură persoană.

Nucleul familial este definit, într-un sens restrâns, ca fiind format din două sau mai multe persoane care aparțin aceleiași gospodării casnice și între care există legături de rudenie în calitate de soț și soție, parteneri într-o uniune consensuală sau părinte și copil.

În acest sens, familia poate fi alcătuită dintr-un cuplu fără copii, dintr-un cuplu cu unul sau mai mulți copii sau dintr-un părinte singur cu unul sau mai mulți copii. Conceptul limitează relațiile dintre copii și adulți la relații directe, de gradul întâi, respectiv între părinți și copii.

Prin copii, fii sau fiice, se înțeleg copiii biologici, vitregi sau adoptați, indiferent de vârstă ori de starea civilă, care au reședința obișnuită în gospodăria cel puțin a unuia dintre părinți și care nu au un partener sau propriii copii în aceeași gospodărie.

Populația cu reședință obișnuită reprezintă populația care a locuit preponderent în țară în ultimele 12 luni înainte de 8 aprilie 2024, data de referință a recensământului. Sunt incluse și persoanele care au lipsit temporar pentru odihnă, concediu sau vacanță, vizite la rude și prieteni, afaceri, tratament medical ori pelerinaje religioase, în conformitate cu articolul 4 al Legii nr. 231/2022 privind recensământul populației și locuințelor.

Precizări metodologice generale despre RPL 2024

Recensământul populației și locuințelor este o cercetare statistică exhaustivă, al cărei obiectiv prioritar este producerea de statistici oficiale privind populația și locuințele. Datele sunt colectate astfel încât să poată fi comparate la nivel internațional.

RPL 2024 a fost realizat în conformitate cu legislația națională și cu recomandările internaționale. În acest mod a fost asigurată comparabilitatea datelor la nivel mondial și regional, inclusiv prin aplicarea recomandărilor Organizației Națiunilor Unite privind recensămintele populației și locuințelor, a recomandărilor Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda din 2020 a recensămintelor populației și locuințelor, precum și a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului.

Momentul de referință al Recensământului Populației și Locuințelor 2024 a fost ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024.

Pentru a asigura plenitudinea, cuprinderea și acuratețea datelor, în cadrul RPL 2024 au fost aplicate mai multe metode și tehnici noi, comparativ cu recensămintele precedente.

Recenzarea s-a realizat prin intervievarea persoanelor la reședința lor obișnuită, utilizând tablete și metoda CAPI. Răspunsurile declarate au fost înregistrate prin intermediul unei aplicații electronice. Utilizarea tehnologiilor digitale a contribuit la îmbunătățirea calității datelor colectate, la protejarea confidențialității și la accelerarea procesului de intervievare.

Colectarea numărului de identificare de stat al persoanei fizice, IDNP, a permis combinarea și integrarea datelor cu caracter personal colectate direct de la respondenți cu datele colectate indirect, din surse administrative și surse private de date. Integrarea a fost realizată în scopul producerii statisticilor oficiale de recensământ.

Perioada de desfășurare a recenzării a fost extinsă la trei luni, în comparație cu recensământul precedent, care a fost limitat la 14 zile.

În cazurile în care nu a fost posibil contactul cu gospodăria, recenzorii au efectuat cel puțin cinci vizite la domiciliu.

Diversificarea metodelor și tehnicilor de recenzare, precum și măsurile de facilitare a procesului, au contribuit la creșterea gradului de acoperire a populației în cadrul RPL 2024.

Printre măsurile aplicate s-au numărat semnalarea datei vizitelor repetate ale recenzorului și posibilitatea de completare a formularului online pe pagina web a BNS.

De asemenea, a funcționat linia verde RPL pentru interacțiunea cu populația. Datele au putut fi colectate în format electronic, prin interviuri facilitate de un dispozitiv electronic, prin metoda CATI, sau prin internet, prin metoda CAWI. Această ultimă metodă a fost utilizată pentru recenzarea personalului misiunilor diplomatice și al consulatelor.

În ultima săptămână a perioadei de recenzare au funcționat puncte fixe de recenzare a populației. Acestea au oferit persoanelor care nu fuseseră cuprinse în recensământ posibilitatea de a se recenza la sediile oficiilor teritoriale ale BNS.

A fost realizată și Ancheta Postrecenzare, reprezentativă pentru Republica Moldova la nivelul regiunilor de dezvoltare, al mediilor urban și rural, al sexelor și al grupelor majore de vârstă. Ancheta a fost utilizată pentru evaluarea gradului de sub-acoperire în cadrul RPL. În anul 2014, ancheta corespunzătoare fusese realizată doar pentru orașul Chișinău.

Totodată, a fost efectuat un studiu pentru evaluarea supra-acoperirii RPL.

În procesul de completare a datelor colectate în teren și de estimare a populației totale a țării, inclusiv a populației care nu a fost cuprinsă direct în cadrul RPL, au fost utilizate surse de date administrative și metoda bazată pe aplicarea „semnelor de viață”.

Informații relevante privind Recensământul Populației și Locuințelor 2024 sunt disponibile pe pagina web oficială a recensământului.