Aliații NATO au dejucat planul Rusiei de a testa o armă pentru sabotarea cablurilor submarine în Arctica

În adâncurile apelor arctice, în apropierea îndepărtatului arhipelag Svalbard, aliaţii NATO au surprins în această primăvară submarine ruseşti care se antrenau pentru lansarea unei arme secrete, concepute să dezactiveze cabluri submarine critice fără să lase urme. Operaţiunea clandestină rusă era desfăşurată de Direcţia GUGI de război subacvatic a Moscovei, care a folosit submersibile de mare adâncime pentru a simula desfăşurarea acestei tehnologii sofisticate şi distructive, potrivit unor oficiali occidentali.

O operaţiune comună la care au participat Marea Britanie, Norvegia şi Statele Unite a urmărit şi a confruntat navele ruseşti pe mare, au declarat doi oficiali familiarizaţi cu situaţia. Aceştia au vorbit sub condiţia anonimatului. Navele ruseşti au fost împiedicate să îşi ducă exerciţiul la bun sfârşit şi, în cele din urmă, au părăsit zona.

Marea Britanie şi Norvegia au dezvăluit în aprilie că au descoperit o operaţiune secretă a Rusiei în apele arctice. Totuşi, existenţa noii arme, locul exact al operaţiunii şi implicarea Statelor Unite nu au fost făcute publice până acum.

Confruntarea din adâncurile mării are loc într-un moment în care unii oficiali ai serviciilor de informații occidentale se tem că Kremlinul îşi intensifică operaţiunile de sabotaj în Europa şi se pregăteşte pentru un eventual conflict cu NATO.

Unii analişti americani din domeniul informaţiilor sunt tot mai îngrijoraţi că Rusia ar putea testa pactul de apărare reciprocă al NATO, cunoscut sub numele de Articolul 5, au declarat trei oficiali americani. În cazul unui asemenea scenariu, distrugerea cablurilor submarine ar putea deveni o componentă esenţială a operaţiunii, au afirmat oficialii occidentali.

DE CE SUNT IMPORTANTE CABLURILE SUBMARINE

Cablurile submarine, care nu sunt mai groase decât un furtun de grădină şi se află pe fundul mării sau sunt îngropate chiar sub acesta, sunt esenţiale pentru conectivitatea globală la internet şi pentru efectuarea tranzacţiilor financiare. Importanţa lor economică şi strategică le-a transformat în ţinte în conflictele din trecut, inclusiv în Primul şi al Doilea Război Mondial, când erau indispensabile pentru transmiterea ordinelor prin telegraf şi telefon.

Două cabluri submarine de fibră optică, lungi de aproximativ 1.400 de kilometri, leagă Svalbard de Norvegia continentală şi se află la adâncimi de până la 2.700 de metri sub suprafaţa mării. Ele transportă cantităţi uriaşe de date satelitare descărcate la staţia terestră SvalSat, cea mai mare de acest fel din lume şi parte a Reţelei Near Space a NASA.

Potrivit unor oficiali occidentali, acţiunile Moscovei împotriva statelor europene s-au intensificat în ultimele luni, în timp ce linia frontului din Ucraina a devenit în mare parte statică.

Ţări precum Polonia, Lituania şi România au confirmat diverse încălcări şi incidente. Cel mai recent, o tentativă de atac cu drone asupra aeroportului Leipzig/Halle, în luna august, a declanşat o serie de măsuri de răspuns din partea Germaniei. Printre acestea s-au numărat închiderea consulatului rus de la Bonn şi a centrului cultural rus din Berlin.

În luna august, directorul Agenţiei Centrale de Informaţii (CIA), John Ratcliffe, i-a vizitat pe omologii săi din serviciile de informaţii de la Moscova. Scopul vizitei a fost, cel puţin în parte, avertizarea Rusiei cu privire la escaladarea operaţiunilor de sabotaj din Europa, au declarat două persoane familiarizate cu această chestiune.

Nu s-a putut stabili dacă Ratcliffe a adus în discuţie operaţiunile subacvatice secrete ale Rusiei. Kremlinul a refuzat să precizeze ce s-a discutat şi nu a oferit detalii suplimentare.

EXERCIŢIU ÎN ARCTICA

În paralel cu confruntările de pe mare, oficialii britanici şi norvegieni au prezentat Moscovei concluziile lor, pentru a demonstra că sunt la curent cu noua tehnologie. Ei sperau că această dezvăluire ar putea determina Rusia să ezite înainte de a o utiliza, au declarat cei doi oficiali occidentali.

Rusia nu a avariat niciun cablu. Exerciţiul s-a concentrat pe simularea desfăşurării tehnologiei în cazul unui conflict cu NATO, au spus oficialii. Aceştia au refuzat să ofere detalii despre modul în care funcţionează arma sau despre efectele exacte pe care le-ar putea produce.

NATO a transmis că responsabilitatea pentru comentarii revine autorităţilor norvegiene şi britanice.

„Prin operaţiunea noastră comună, am transmis un mesaj clar Rusiei că nu poate acţiona în secret”, a declarat ministrul apărării din Norvegia, Tore Sandvik, într-un comunicat.

„Am precizat fără echivoc autorităţilor ruse că orice încercare de a viza infrastructura noastră critică va fi detectată şi va avea consecinţe”, a spus el. „Nu este în interesul nimănui escaladarea tensiunilor în Extremul Nord”, a punctat oficialul.

Ministerul Apărării din Marea Britanie a făcut referire la declaraţiile din 9 aprilie, prin care erau recunoscute încercările de desfăşurare a unor activităţi secrete în şi în apropierea apelor teritoriale norvegiene şi britanice. Aceste acţiuni ar fi fost întreprinse de Direcţia Principală de Cercetări Subacvatice a Rusiei, cunoscută sub acronimul GUGI. Atât Washingtonul, cât şi Londra au impus sancţiuni acestei structuri secrete.

Casa Albă nu a răspuns solicitării de comentarii. CIA a refuzat, de asemenea, să ofere un punct de vedere.

Orice escaladare între Rusia şi NATO ar putea evidenţia rapid importanţa strategică a întinderii îngheţate de apă situate între vârful sudic al arhipelagului Svalbard şi Norvegia continentală. Zona este cunoscută sub numele de „Bear Gap”, a declarat unul dintre oficialii occidentali.

Pentru a ajunge în Atlantic, submarinele nucleare ruseşti staţionate în Peninsula Kola ar trebui să traverseze această întindere de apă, lată de aproximativ 400 de mile. Ulterior, acestea ar trece pe lângă insula vulcanică izolată Jan Mayen, aflată sub jurisdicţia Norvegiei.

Marea Britanie a anunţat în această săptămână că, în luna august, a desfăşurat forţe la Jan Mayen, alături de aliaţii norvegieni şi americani. Exerciţiul a avut ca scop demonstrarea capacităţii NATO de a opera împreună în regiunea Extremului Nord.

Norvegia intenţionează să instaleze până în 2028 un nou cablu de fibră optică, care să lege Svalbard şi Jan Mayen de continent.

„AMENINŢAREA RUSĂ ÎN CREŞTERE”

Aliaţii din NATO s-au concentrat asupra securităţii infrastructurii submarine încă de la distrugerea, în 2022, a trei dintre cele patru conducte submarine Nord Stream, care alimentau Germania cu gaz rusesc. Procurorii germani au pus sub acuzare un cetăţean ucrainean care era ofiţer în forţele speciale la momentul atacului. Ucraina neagă orice implicare în sabotaj.

Începând din 2023, un număr tot mai mare de nave au navigat lent deasupra sau în apropierea infrastructurii submarine sensibile, inclusiv a conductelor, cablurilor electrice şi cablurilor de telecomunicaţii. Scopul ar fi fost cartografierea poziţiei acestora, activitate cunoscută sub numele de „drifting”.

Anul trecut, numărul navelor care au efectuat „drifting” în Marea Nordului a crescut cu 52%, ajungând la 13.079, faţă de anul precedent. În acelaşi timp, activitatea din regiunea Mării Chinei de Sud a înregistrat o creştere de 88%, până la 18.401 de nave, potrivit datelor companiei de analiză a riscurilor maritime Windward.

Realizarea unor sondaje asupra infrastructurii în apele internaţionale nu este ilegală. Cu toate acestea, experţii în securitate consideră că o cartografiere de asemenea amploare poate reprezenta o etapă de pregătire pentru operaţiuni de sabotaj.

Această activitate, precum şi presupusele interferenţe cu unele cabluri, au determinat lansarea unor noi iniţiative. Printre acestea se numără sistemul de monitorizare „Baltic Sentry” al NATO şi iniţiativa „Nordic Warden”, condusă de Regatul Unit. Cele două programe reunesc forţele navale pentru a intensifica patrularea infrastructurii critice.

În Marea Baltică, una dintre principalele zone de monitorizare, activitatea de navigaţie în derivă din 2025 a scăzut cu 5%, ajungând la 526 de nave faţă de anul precedent, potrivit datelor Windward. Se estimează că cel puţin 11 cabluri submarine au fost avariate sau tăiate în Marea Baltică între octombrie 2023 şi sfârşitul anului trecut.

„Opinia actuală este că Rusia şi China reprezintă probabil cele mai active şi mai grave ameninţări subacvatice”, a declarat Ami Daniel, directorul executiv al Windward.

Reţeaua globală de cabluri pentru transportul energiei electrice şi al comunicaţiilor, care traversează fundul mărilor şi oceanelor, se extinde în fiecare an. Creşterea este susţinută de cererea tot mai mare de date şi energie electrică, alimentată parţial de dezvoltarea inteligenţei artificiale. În acest context, unii analişti afirmă că Europa rămâne vulnerabilă.

„În ultimii 25 de ani, Europa a făcut două lucruri simultan. A extins dramatic gradul în care se bazează pe infrastructura de pe fundul mării şi şi-a redus dramatic capacitatea de a proteja acea infrastructură”, a declarat Bruce Jones, cercetător principal la Brookings Institution. „Acum se reconstruieşte cu întârziere, în faţa unei ameninţări ruseşti în plină expansiune”, adaugă el.