RADIOGRAFIE // Cu dosare pierdute la CtEDO sau sentințe care au prejudiciat bugetul de stat: Cine sunt cei 43 de candidați care aspiră la cele șase fotolii de judecători constituționali

Un număr de 43 de candidați s-au înscris în concursurile pentru șase fotolii de judecător constituțional, organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, Parlament și Guvern. Șase dintre ei participă la toate cele trei concursuri.

Portalul Anticoruptie.md a radiografiat CV-urile și trecutul acestora și vă prezintă cine sunt cei care vor să devină judecători la Curtea Constituțională.

Iulia Sîrcu este judecătoare în demisie. Din 1996 este judecătoare la tribunalul municipiului Chișinău, în 2003 este promovată la Curtea de Apel, iar în 2005, la Curtea Supremă de Justiție unde a activat până în noiembrie 2018, când și-a prezentat demisia. Reforma salarizării în sistemul bugetar și atitudinea negativă față de magistrați sunt principalele motive care au determinat-o să plece din sistem. „Legislatorul, în loc să încurajeze magistrații, să îi motiveze prin salarii, reduce ceea ce am obținut până acum. Reduce fără a ține cont de normele internaționațe. Nimeni nu ține cont de volumul de lucru pe care îl are un judecător, de atmosfera stresantă. Ce fel de justiție poate să facă un judecător desculț și flămând?”, a declarat Iulia Sîrcu pentru portalul Anticoruptie.md.

Iulia Sîrcu se numără printre judecătorii care urmau să fie cercetați penal pentru pronunţarea cu bună-ştiinţă a unei decizii contrare legii în dosarul companiei letone Aroma Floris, dar membrii CSM nu au dat curs demersului procurorului general de atunci, Corneliu Gurin. Cazul Aroma Floris îşi are rădăcinile în anul 2010, când completul de judecători din care făceau parte Ion Druţă, Iulia Sîrcu şi Valentina Clevadî au dispus ca avocatul Andrei Chiriac să primească de la compania letonă o datorie de patru milioane de lei. Datoria a ajuns să fie pusă în seama bugetului de stat.

Iulia Sîrcu a făcut parte din completul de judecată care, în aprilie 2015, au obligat Ministerul Finanțelor să achite companiei de construcţii Basconslux SRL costul lucrărilor de demolare a Stadionului Republican din centrul Capitalei, efectuate în 2007. Decizia a fost luată chiar dacă, potrivit reprezentanţilor statului, firma a fost aleasă în lipsa unei licitaţii publice, iar termenul de prescripţie pentru chemare în judecată a expirat, fapt confirmat şi de decizia Curţii de Apel Chișinău. Ulterior, reprezentanții Ministerului Finanțelor au depus o sesizare la CSM prin care solicitau tragerea la răspundere a judecătorilor „responsabili de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a bugetului de stat”, iar Colegiul Disciplinar, printr-o hotărâre emisă la 22 aprilie 2016, a decis să le aplice judecătorilor CSJ, Iulia Sîrcu, Galina Stratulat, Iuliana Oprea şi Ion Druţă, sancţiunea disciplinară sub formă de mustrare. Magistrații însă au fost scutiți de pedeapsă, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a anulat hotărârea Colegiului disciplinar.

Iulia Sîrcu și soțul său, care este fost procuror, locuiesc într-o casă de milioane din str. Basarabilor, mun. Chișinău. Cei doi soți justițiari au intrat în posesia terenului în anul 2002, iar în 2012 au reușit să finalizeze construcția casei, cu două niveluri și mansardă.

Teodor Cârnaţ a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii din decembrie 2013 până în octombrie 2017. În prezent este profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul USM. Înainte de a ajunge în CSM, Cârnaţ a fost consilier În cadrul Consiliului Municipal Chişinău. Până atunci a fost director al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, avocat şi expert în mai multe proiecte şi ONG-uri. În octombrie 2017 a candidat pentru ocuparea fotoliului de președinte al Autorității Naționale de Integritate, iar după ce a picat testul la poligraf, și-a depus demisia de onoare din funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Cârnaț a calificat proba drept o farsă. „Acest test la poligraf este mai mult o farsă deoarece, personal, mă consider integru, iar în funcțiile de membru al Consiliului municipal Chișinău și de membru al CSM, atunci când am adoptat o hotărâre m-am condus de lege și nu am acceptat niciodată influența nimănui, nici de la persoane private, nici de la partide politice sau persoane juridice. Acest test la poligraf m-a făcut pe mine să fiu descalificat, iar rezultatul testului se cunoștea fiindcă, cu o zi mai devreme, președintele Parlamentului Andrian Candu, în cadrul unei emisiuni de dezbateri de la postul Moldova 1 deja mă decalificase, spunând că sunt o persoană slabă”, a declarat el presei, după ce a ieșit de la ședința CSM.

Vladimir Grosu este în prezent conferențiar universitar, avocat și exercită interimatul funcției de șef al Departamentului de Drept Penal al Facultății de Drept din cadrul USM. În 2015 Grosu a ocupat funcția de ministru al Justiției. Într-o anchetă din martie 2015 a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă, se arată că Vladimir Grosu a ajuns la şefia ministerului Justiției şi datorită PCRM-ului.

„În 2006, în perioada de guvernare a PCRM, Vladimir Grosu a fost numit agent guvernamental, reprezentantul Guvernului R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO). De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CtEDO de R. Moldova. De exemplu, în 2004, Partidul Popular Creştin Democrat s-a adresat la CtEDO după ce autorităţile locale şi mai apoi instanţele de judecată le-au interzis să protesteze, pe motiv că, la protest, urmau a fi lansate chemări la război, la agresiune, ură etnică şi violenţă publică. Instanţa şi-a motivat decizia prin faptul că, în cadrul protestelor, urmau a fi răspândite sloganuri precum: „Jos regimul totalitar al lui Voronin” şi „Jos regimul de ocupaţie al lui Putin”.

La CtEDO, Guvernul, reprezentat de Vladimir Grosu, a susţinut că organizarea demonstraţiei în faţa clădirii Guvernului ar fi putut provoca tensiuni între electoratul majoritar al PCRM şi electoratul minoritar al PPCD, degenerând în acţiuni de violenţă. Guvernul a mai susţinut că interesul electoratului majoritar, care a votat pentru PCRM, prevala faţă de cel al electoratului minoritar, care a votat partidul reclamant. Suplimentar, limitând libertatea de întrunire a reclamantului, autorităţile au luat în considerare interesul R. Moldova de a menţine relaţii bilaterale bune cu Federaţia Rusă, se spune în hotărârea CtEDO. Ulterior, Grosu a susţinut la CtEDO că Andrei Taraburcă nu a fost maltratat la 7 aprilie 2009. Curtea însă a precizat că Guvernul nu a oferit o explicaţie acceptabilă a originii leziunilor reclamantului suferite în timp ce se afla în detenţie şi a obligat Guvernul să-i ofere tânărului 15 mii de euro”, mai scriau jurnaliștii.

Oleg Potîrniche este șef adjunct în cadrul Diгесției juridice a Agenției Rezerve МаtегiаIе а Guvernului începând cu 2012, iar în prezent este șef interimar al acestei Direcții. Anterior a fost lector superior la ULIM, anchetator în Procuratură, după care a activat în calitate de specialist principal în probleme juridice la Federația Sindicatelor din Comunicații. Ulterior, timp de 12 ani, a fost șef al Diгесției juridice din cadrul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”.

Citiți continuarea articolului pe anticorupție.md.