PUN: „La 30 de ani, performanțele înregistrate de România după accederea în NATO și Uniunea Europeană și eșecul Republicii Moldova ca stat ne demonstrează justețea spiritului Podurilor de Flori”

La 6 mai 1990, locuitorii din România și cei din RSSM au primit dreptul, între orele 13:00 şi 19:00, să treacă liber Prutul. De-a lungul râului, au fost create opt puncte de trecere, prin care, pentru prima oară după cel de-al Doilea Război Mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată, fără acte, de peste un milion de români. În mod simbolic, la acest eveniment au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri, fapt ce a dat denumire evenimentului emblematic menit să consemneze idealul de reîntregire națională, reprimat după cincizeci de ani de comunism.

Într-o declarație a Partidului Unității Naționale (PUN) se arată că acest eveniment trebuie înțeles în contextul schimbărilor profunde care se derulau pe fundalul prăbușirii Uniunii Sovietice, fapt ce a permis adoptarea, la 31 august 1989, a Legii cu privire la limba română şi revenirea la grafia latină; adoptarea tricolorului românesc ca drapel de stat al republicii la 27 aprilie 1990; adoptarea Declarației de suveranitate la 23 iunie 1990 și, într-un final, a Declarației de Independență de la 27 august 1991, care așeza Republica Moldova pe făgaș românesc.

„Amploarea manifestărilor panromânești cu ocazia organizării Podurilor de Flori a arătat conducerii sovietice de la Moscova, celei locale comuniste și lumii întregi forța de neoprit a energiilor istorice, care pledau pentru reîntregirea românilor despărțiți mai bine de o jumătate de secol de acțiunile imperiale ale regimului totalitar sovietic.

La treizeci de ani, performanțele înregistrate de România după accederea în NATO și Uniunea Europeană și eșecul Republicii Moldova ca stat ne demonstrează justețea spiritului Podurilor de Flori, care pleda masiv pentru reunificarea cât mai rapidă a celor două state românești. Astăzi, la totalitatea argumentelor istorice, etnice și lingvistice, invocate de participanții la Podurile de Flori pentru realizarea Unirii, se adaugă cele de bunăstare, prosperitate și securitate, care pot fi obținute imediat prin integrarea rapidă a R. Moldova în cadrul României. Spiritul Podurilor de Flori dăinuie în fiecare din noi, cei cu simțire și trăire românească, fapt care ne motivează pentru realizarea sa cât mai grabnică din punct de vedere politic”, se areată în declarația partidului condus de către istoricul Octavian Țîcu.