Povestea limbii „moldovenești”, spusă de Voronin la Bruxelles. Comisarul european care a pus punct inepției: „Din momentul acela, subiectul a dispărut complet”

Guvernarea comunistului Vladimir Voronin a depus eforturi considerabile pentru a „legaliza” limba „moldovenească” la Bruxelles, însă tentativele sale de a promova o limbă inexistentă din punct de vedere științific au suferit eșec.

Deși oficialii europeni erau dispuși să discute despre limba „moldovenească” promovată de Chișinăul comunist, cel care le-a deschis ochii reprezentanților Comisiei Europene a fost comisarul european pentru Multilingvism din perioada anilor 2007 - 2010, Leonard Orban, de altfel primul comisar european al României, numit imediat după aderarea statului român la Uniunea Europeană.

„Din R. Moldova vine o adevărată ofensivă – hai să promovăm limba moldovenească. Pleca de la Voronin. La un moment dat, am văzut că cei de la Comisia Europeană, inclusiv la nivel de vârf, ziceau: insistă, e un stat din Parteneriatul Estic pe care îl prețuim, n-avem niciun fel de problemă. Și le-am spus o dată, le-am spus de două ori: domnilor, nu vă jucați cu chestiunea asta, că e o problemă. Până când, într-o reuniune a Comisiei Europene, colegiu, cum se numește, s-a discutat acest subiect. Și i-am spus lui Barroso (José Manuel Durão Barroso, președinte al Comisiei Europene din 2004 până în 2014 - n.r.), ca să înțeleagă foarte clar – e ca și cum ar veni brazilienii și ar insista, și ar promova la Comisia Europeană că ei vorbesc limba braziliană și nu vorbesc limba portugheză, Barroso fiind portughez. Nu cred că puteam lovi mai țintit. Din momentul acela, subiectul a dispărut complet”, a povestit Leonard Orban unui grup de jurnaliști din R. Moldova, care a participat, săptămâna trecută, la Programul de formare profesională „Valori românești în domeniul afacerilor europene”, desfășurat de Institutul Diplomatic Român, cu susținerea financiară a Departamentului pentru Relația cu R. Moldova din cadrul Guvernului României.

Leonard Orban, fost negociator-șef al României cu UE, fost ministru al Afacerilor Externe de la București și fost consilier prezidențial pe probleme de afaceri europene, a adăugat că păstrează și acum controversatul dicționar „moldo-român”, care i-a fost adus la Bruxelles de către un grup de studenți din R. Moldova.

„Ei mi-au spus: dle Orban, noi habar nu avem de cuvintele trecute pe zona moldovenească, noi pe cele de pe partea românească le folosim”, a rememorat Leonard Orban.

El a salutat decizia Curții Constituționale și pe cea a Parlamentului de la Chișinău, care au făcut dreptate limbii române în R. Moldova.

Orban a mai ținut să precizeze că poziția de comisar european pentru Multilingvism a fost desființată.

„Multilingvismul este o treabă atât de complicată, încât după aceea au realizat să nu mai creăm acest portofoliu, pentru că este atât de sensibil, încât ne băgăm mortul în casă. Primii clienți pe care i-am avut au fost catalanii. Ei aveau o agendă separatistă demult și au continuat după aia, chiar dacă i-am descurajat”, a punctat Leonard Orban.

După aceea, la Comisia Europeană au venit reprezentanți din Veneto, regiunea din nordul Italiei, care avea atunci intenții separatiste - să împartă Italia în două, să se despartă de Italia de sud, care era mai săracă.

Potrivit lui Leonard Orban, sloganul Uniunii Europene - „Unitate prin diversitate” - ne spune că „diversitatea este o bogăție și noi nu vrem s-o îngropăm, ci s-o promovăm”. De altfel, principalele obiective culturale din România au fost renovate cu fonduri generoase oferite de Uniunea Europeană, a afirmat fostul comisar european pentru Multilingvism.