Poluarea aerului crește direct riscul de Alzheimer, mai ales la persoanele care au suferit un accident vascular cerebral

Persoanele cele mai expuse la poluarea atmosferică pot avea un risc sporit de a dezvolta boala Alzheimer, iar asocierea este mai pronunţată în cazul celor care au suferit un accident vascular cerebral. Acest lucru sugerează că această categorie de pacienţi ar putea fi mult mai vulnerabilă.

Expunerea la poluarea aerului, în special la particule fine (PM2,5), atât de mici încât, odată inhalate, pătrund adânc în plămâni, este deja cunoscută ca factor de risc pentru Alzheimer. Cercetătorii au dorit însă, printr-un nou studiu observaţional, să afle dacă alte boli pot influenţa sau modifica în vreun fel această asociere.

Bolile cronice, precum hipertensiunea, accidentele vasculare cerebrale şi depresia, au, la rândul lor, drept factor de risc poluarea atmosferică şi sunt asociate cu boala Alzheimer. În acelaşi timp, aceste afecţiuni se corelează între ele şi cu riscul de deteriorare a sănătăţii creierului.

Până acum, nu era clar dacă poluarea cauzează direct aceste boli sau dacă ele amplifică efectele poluării atmosferice asupra creierului. Întrebarea era dacă impactul poluării este mediat prin aceste afecţiuni cronice sau dacă acţionează mai ales prin mecanisme directe.

Studiul observaţional, publicat în jurnalul ştiinţific Plos Medicine, indică în ansamblu că poluarea aerului contribuie la apariţia bolii Alzheimer mai ales pe căi directe, nu predominant prin intermediul altor boli cronice. Concluziile sugerează un rol independent al expunerii la aer poluat în creşterea riscului de demenţă.

Totuşi, „această asociere a fost uşor mai semnificativă la persoanele care au suferit un accident vascular cerebral, ceea ce sugerează că acestea pot fi mai vulnerabile” la efectele nocive ale poluării atmosferice asupra sănătăţii creierului, a notat echipa de cercetare condusă de Universitatea Emory din SUA.

„Descoperirile noastre sugerează că persoanele cu antecedente de accident vascular cerebral pot fi deosebit de vulnerabile la efectele nocive ale poluării atmosferice asupra sănătăţii creierului, ceea ce evidenţiază o intersecţie importantă între factorii de risc ambientali şi cei vasculari”, au explicat cercetătorii, subliniind importanţa protejării acestor pacienţi.

Pe de altă parte, conform rezultatelor obţinute, hipertensiunea arterială şi depresia au avut un impact suplimentar minim asupra legăturii dintre poluarea aerului şi apariţia bolii Alzheimer. Influenţa lor, în comparaţie cu rolul expunerii directe la poluanţi, pare a fi redusă.

Studiul arată că îmbunătăţirea calităţii aerului ar putea deveni o modalitate importantă de prevenire a demenţei şi de protejare a persoanelor vârstnice. Reducerea nivelului de particule fine în atmosferă poate contribui atât la sănătatea cardiovasculară, cât şi la menţinerea funcţiilor cognitive.

Echipa a analizat datele a peste 27,8 milioane de beneficiari ai programului Medicare din Statele Unite, cu vârsta de peste 65 de ani, în perioada 2000–2018. Acest eşantion foarte mare a permis identificarea unor modele robuste şi a întărit concluziile privind asocierea dintre poluare şi Alzheimer.

Posibila legătură între poluare şi Alzheimer a fost deja tema mai multor studii observaţionale, care însă nu pot stabili o relaţie clară de cauzalitate. In anul trecut, o meta-analiză bazată pe date provenite de la 27 de milioane de persoane a evidenţiat rolul poluării aerului în creşterea riscului de demenţă.

Cu câţiva ani înainte, un studiu realizat de cercetători spanioli a arătat că expunerea la poluarea atmosferică poate fi un factor de progresie a acestei boli. Cercetarea a furnizat dovezi conform cărora poluarea aerului afectează în special persoanele ce prezintă deja semne biologice ale debutului bolii şi poate contribui la accelerarea progresiei acesteia.