Ministru rus avertizează: serviciile străine ar avea acces la mesajele soldaţilor ruşi de pe Telegram, dar aplicaţia nu va fi încă blocată în armată

Serviciile de informaţii străine pot vedea mesajele trimise de soldaţii ruşi care folosesc aplicaţia de mesagerie Telegram, a declarat miercuri ministrul rus pentru dezvoltare digitală, Maksud Şadaev. Telegram, unul dintre cele mai populare servicii de mesagerie din Rusia, este utilizat pe scară largă de forţele ruse care luptă în Ucraina şi de diverse instituţii. În acelaşi timp, aplicaţia se află sub presiunea autorităţilor, care au impus restricţii pe motiv că nu şterge conţinutul considerat extremist.

„Există numeroase indicii că agenţiile de informaţii străine au acces la corespondenţa serviciului de mesagerie şi utilizează aceste date împotriva armatei ruse”, a afirmat Şadaev. El a subliniat că aceste suspiciuni privesc în special comunicările militarilor ruşi de pe frontul din Ucraina.

În pofida acestor îngrijorări, autorităţile ruse nu vor bloca deocamdată accesul la Telegram pentru trupele din Ucraina, a asigurat ministrul. Potrivit lui Şadaev, va fi nevoie de „ceva timp” pentru ca armata să poată trece la alte mijloace de comunicare, însă nu a oferit detalii despre ce alternative sunt luate în calcul sau despre un eventual calendar pentru această tranziţie.

Telegram nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Între timp, Roskomnadzor, autoritatea rusă de reglementare în domeniul comunicaţiilor, a anunţat că încetineşte funcţionarea Telegram, ca parte a unei campanii mai ample împotriva aplicaţiilor de mesagerie străine care, în opinia sa, nu respectă legislaţia rusă.

Kremlinul a confirmat recent că aplicaţia de mesagerie WhatsApp, deţinută de Meta Platforms, a fost complet blocată în Rusia pentru nerespectarea cerinţelor legale locale. Guvernul a sugerat populaţiei să folosească în locul ei aplicaţia naţională de mesagerie MAX, susţinută de stat, prezentată drept o alternativă sigură şi conformă cu legea.

Criticii susţin însă că MAX este un instrument de supraveghere şi că permite un control extins asupra comunicaţiilor utilizatorilor. Autorităţile ruse resping aceste acuzaţii şi afirma că noua platformă ar oferi doar mecanisme de protecţie a securităţii naţionale şi de combatere a extremismului.

Săptămâna trecută, fondatorul Telegram, antreprenorul rus Pavel Durov, şi-a apărat aplicaţia, declarând că aceasta va rămâne dedicată protejării libertăţii de exprimare şi a confidenţialităţii datelor utilizatorilor, „indiferent de presiuni”. El a insistat că Telegram oferă un spaţiu esenţial pentru dezbatere publică şi comunicare, într-un context în care alte platforme sunt supuse unor restricţii severe.

O tentativă anterioară a autorităţilor ruse de a bloca Telegram, în anul 2018, a declanşat proteste de amploare. Atunci au avut loc manifestaţii în mai multe oraşe. La Moscova a fost organizat un miting la care au participat peste 10.000 de persoane, protestatarii acuzând cenzură şi încălcarea libertăţii de exprimare.

Miercuri, partidul de opoziţie Iabloko, care nu are reprezentare în parlament, a cerut autorizarea unui nou miting „în apărarea Telegram” la Moscova, pe 1 martie, pentru până la 5.000 de participanţi. Formaţiunea politică a descris Telegram drept „ultimul spaţiu de libertate din Rusia” şi a calificat încercările de blocare a aplicaţiei ca fiind acte de cenzură.

Astfel de cereri de organizare a mitingurilor de masă sunt respinse, de regulă, de autorităţile locale şi federale din Rusia, invocându-se diferite motive, inclusiv aspecte ce ţin de securitate sau de sănătate publică, cum ar fi restricţiile legate de COVID.