Petru Bogatu: „AVERTISMENTUL Serviciului de Informaţii şi Securitate trebuie de luat în seamă”

Editorialistul Ziarului NAȚIONAL, Petru Bogatu, i-a acordat un interviu Lilianei Barbăroșie de la Radio „Europa Liberă” în care susține, printre altele, că votul din 30 noiembrie va fi unul „geopolitic”.

Europa Liberă: Dle Bogatu, există analiști care cred că slăbiciunea majoră a campaniei electorale a fost, până în momentul aceasta, că se face politică la Chișinău ca și cum războiul din Ucraina n-ar fi avut loc, că niciunul dintre candidații sau partidele importante nu a pus problema fundamentală a Republicii Moldova în acest moment, respectiv problematica securității, că nimeni nu rostește în campania electorală cuvântul „NATO”... Este un punct de vedere exprimat anterior de cercetătorul român Dan Dungaciu… Dvs. ce ați spune despre aceasta?

Petru Bogatu: Chiar ieri am urmărit publicitatea electorală a principalilor jucători politici de la noi, şi de dreapta, şi de stânga. De bună seamă, nimeni dintre ei nu a amintit de războiul ruso-ucrainean, de pericolul ca acest război să se extindă şi să se apropie de hotarele Republicii Moldova, iar acest lucru este foarte real în anumite circumstanţe politice şi mă miră acest fapt, pentru că, până la urmă şi liderii noştri politici, şi fruntaşii de partid recunosc faptul că, de fapt, de data aceasta va fi o alegere geopolitică mai mult. Tocmai de aceea reprezentanţii partidelor de guvernământ pun accentul pe succesele lor, pe calea integrării europene în această campanie pentru alegerile parlamentare, iar adversarii acestor partide din contra - pun accentul pe Uniunea Vamală, pe relaţia cu Rusia. Deci, votul este geopolitic şi lucrul este spus pe faţă de actorii politici. Cu toate acestea, iată acest factor uriaş este trecut cu vederea.

De ce?

Este ciudată această poziţie, pentru că, cred eu, la mijloc este o problemă, o meteahnă a formaţiunilor noastre politice, a politicienilor de a se ascunde după deget, după fraze generale, după nişte declaraţii mai frumoase sau mai prăpăstioase, în funcţie de situaţia creată. Nimeni nu intră în detalii, în amănunte, adesea nu spun lucrurilor pe faţă, asta este o tradiţie mai veche, din păcate moldovenească, în politica noastră. Doar când partidele democratice, de dreapta se află în opoziţie poate sunt mai sincere. Acum, chiar şi stânga din opoziţie muşamalizează, trece cu vederea nişte lucruri. De exemplu, cum poate fi constituită o relaţie cu Rusia, cum poate intra Republica Moldova în Uniunea Vamală, în condiţiile în care nu avem hotar comun nici cu Rusia, nici cu celelalte ţări membre ale Uniunii Vamale, în condiţiile în care între noi şi Rusia este şi un război? Ce ar însemna acest război în cazul unei tentative de a reface aceste relaţii? Oare nu ar însemna să aducem războiul la noi acasă?

Dar despre felul cum a apărut pe ultima sută de metri, ca subiect de campanie, pericolul extremismului ce credeţi? Cel puțin o televiziune de la Chișinău vorbește ostentativ despre acest pericol în ultimele zile, după o avertizare neunivocă a SIS-ului moldovenesc…

Cred că avertismentul Serviciului de Informaţii şi Securitate trebuie de luat în seamă. Chiar dacă ni se pare ciudat acest avertisment, nu în ceea ce priveşte conţinutul, ci în ceea ce priveşte gestul pe care l-a făcut SIS-ul. Pentru că SIS-ul este o organizaţie de contrainformaţii şi siguranţă naţională şi ar trebui să fie mai discret, iar astfel de avertismente trebuie să le facă instituţiile statului abilitate: Preşedinţia, Guvernul. Dar asta este o altă problemă. SIS-ul, de fapt, ne-a spus un secret al lui Polichinelle. Ştim foarte bine, şi din relatările presei, şi din experienţa noastră de zi de zi, că Republica Moldova este împânzită nu doar cu organizaţii filoruse, ci şi create de Rusia. Ambasada Federaţiei Ruse din 2011 creează aici fel de fel de pretinse organizaţii neguvernamentale. Ştim foarte bine, chiar din relatările presei ruse, că o parte din cetăţenii noştri sunt antrenaţi în tabere paramilitare sau militare chiar din Rusia, din regiunea Rostov, de exemplu, în vederea unor acţiuni menite să destabilizeze situaţia politică din Republica Moldova. Cunoaştem situaţia din Ucraina, cum a început acolo războiul. De aceea, zic că nu avem motive să nu credem SIS-ul. Oricum, această situaţie este un argument în plus ca formaţiunile politice, nemaivorbind de instituţiile statului, să spună oamenilor ce îi aşteaptă, pentru că aceeaşi experienţă ucraineană ne dovedeşte că problemele din Crimeea sau Donbas au început în urma faptului că populaţia din această zonă nu ştia cu ce se confruntă şi ce îi aşteaptă. Cred că ucrainenii din regiunile Doneţk şi Luhansk, dacă ştiau că vor intra în iarnă având peste o mie de case ruinate, 70 de poduri distruse, că nu vor primi pensii, că nu vor primi salarii, că vor trăi în condiţiile celui de-al Doilea Război Mondial, cred că alta era atitudinea lor. Poate că şi cei din Doneţk ar fi făcut ceea ce au făcut cetăţenii din Odesa sau din Harikov, când au ieşit în stradă şi s-au opus agresiunii ruseşti. Tocmai de aceea şi cetăţenii noştri trebuie să cunoască aceste lucruri şi eu am impresia că, din păcate, o mare parte din populaţie, care este mai puţin informată, sau care suferă din cauza firului propagandistic al televiziunilor ruseşti dominante aici, această parte a populaţiei încheie campania electorală fără să cunoască aceste detalii şi vina este a partidelor.

Citiți continuarea interviului pe europalibera.org