Petrișor Peiu, după raportul Comisiei Europene: politicienii trebuie să stea departe de actul de justiție în România

Petrișor Peiu, senator AUR, a prezentat o serie de argumente după publicarea rapoartelor Comisiei Europene și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene, documente care au scos în evidență mai multe critici referitoare la evoluția justiției din România în ultimul an.

Comisia Europeană apreciază că România a continuat aplicarea legilor justiției și a făcut pași importanți pentru consolidarea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar. Cu toate acestea, Raportul privind statul de drept pe 2026 arată că persistă numeroase probleme nerezolvate, în special în domeniul justiției, al combaterii corupției, al libertății presei, dar și al predictibilității procesului legislativ.

Petrișor Peiu, senatorul AUR, susține că, înainte de toate, politicienii ar trebui să evite pe cât posibil implicarea directă în actul de justiție.

„Pentru sănătatea democrației noastre, ar fi bine ca politicienii să se implice cât mai puțin în activitatea de înfăptuire a justiției. Sunt convins că responsabilizarea autorității judecătorești va crește pe măsură ce aceasta va simți că poate să funcționeze cu adevărat ca o putere independentă în stat”, a transmis Petrișor Peiu.

Senatorul consideră, de asemenea, că eventualele diferențe de interpretare între organismele juridice europene și cele naționale „trebuie rezolvate cu tact și discernământ de către autoritatea judecătorească, fără influențe din zona celorlalte două puteri în stat”.

„Intervenția politicienilor în astfel de cauze nu poate decât să decredibilizeze și mai mult actul de justiție. Termenele de prescripție trebuie, evident, corelate cu capacitatea de funcționare a aparatului de justiție, dar astfel încât să aducă sentimentul de dreptate în societate”, a mai transmis Petrișor Peiu.

Documentul publicat vineri evidențiază că analiza unor aspecte legate de funcționarea sistemului judiciar a fost suspendată după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceea ce a întârziat clarificarea unor probleme importante.

Raportul arată că, în ultimul an, au fost realizate mai multe numiri în funcții de procurori de rang înalt. Totuși, autoritățile nu au adoptat măsuri concrete pentru consolidarea garanțiilor privind independența acestora. Nu au fost implementate nici reforme esențiale pentru îmbunătățirea organizării poliției judiciare.

Comisia Europeană menționează că unii magistrați continuă să resimtă presiuni din interiorul sistemului. Aceste presiuni apar inclusiv în situații în care judecători au fost recuzați după ce și-au exprimat intenția de a sesiza instanțele europene, fapt care ridică semne de întrebare cu privire la libertatea lor de decizie.

Gradul de ocupare a posturilor din magistratură a crescut în 2025, ca urmare a măsurilor adoptate pentru reducerea deficitului de personal. Chiar și așa, lipsa judecătorilor și a grefierilor continuă să afecteze activitatea instanțelor, încetinind soluționarea dosarelor și menținând un nivel ridicat al încărcăturii de cauze.

Raportul consemnează că sistemul de asistență judiciară a fost îmbunătățit în ultimul an. Cu toate acestea, finanțarea rămâne insuficientă, ceea ce limitează accesul efectiv la justiție pentru anumite categorii de cetățeni. În același timp, digitalizarea justiției este prezentată drept una dintre prioritățile majore ale Guvernului.

Documentul remarcă și creșterea eficienței instanțelor. Acestea soluționează mai rapid cauzele civile, comerciale și administrative și reușesc să finalizeze un număr mai mare de dosare decât în anii anteriori, chiar dacă presiunea asupra sistemului rămâne semnificativă. Astfel, progresele sunt vizibile, dar provocările legate de independența și resursele justiției persistă.