Peste 50 de grădinițe din R. Moldova, cu panouri SOLARE pentru producerea apei calde
Douăzeci și unu de grădiniţe şi centre de sănătate din R. Moldova au instalate, din fonduri europene, colectoare solare care sunt combinate cu centrale termice pe bază de biomasă, ce asigură confortul termic al copiilor și educatorilor, economii bugetare și dezvoltare locală.
Până la finele anului curent, alte 37 de grădinițe vor instala panouri solare pentru producerea apei calde în cadrul Proiectului Energie și Biomasă în Moldova.
În orașul Nisporeni, de exemplu, Grădiniţa „Povestea” este prima instituţie publică ce a trecut la energia regenerabilă, iar cei 270 de copii de aici trăiesc chiar o poveste. Ei au doldora apă caldă de la energia solară, iar iarna vor veni în încăperi încălzite cu energie din biomasă. Trecerea la tehnologiile verzi a fost posibilă datorită investiţiilor Uniunii Europene realizate în cadrul Proiectului Energie şi Biomasă.
„Mă spăl cu apă caldă mai mult la grădiniţă decât acasă. Soarele e generos pentru că are multe raze şi cu ele încălzeşte panourile solare de pe acoperişul grădiniţei. Iar noi avem multă apă caldă şi ne bucurăm de ea. I-am zis deja mamei şi tatei să pună şi la noi acasă panouri solare”, spune Gabriel, un băiat de la grădiniţa „Povestea”.
„A fost important să luăm împreună această decizie, pentru că ne priveşte pe fiecare. Niciodată nu este uşor să faci primul pas. Noi l-am făcut şi vedem deja beneficiile. Ne bucurăm că grădiniţa are acces la energie curată, produsă local. Vom avea siguranţa livrării de energie şi vom păstra banii la noi în ţară. E de necrezut să poţi avea apă caldă de la soare şi să nu plăteşti pentru consumul ei. Copiii se spală cu plăcere toată ziua, iar înainte de somnul de amiază fac băiţă, fapt ce nu ni-l puteam permite atunci când încălzeam apa de la boilerul electric”, spune directoarea grădiniței, Tatiana Cociu.
Din cauza costului mare la apa caldă şi a bugetului modest, administraţia grădiniţei era nevoită să reducă din consumul de apă caldă. Ea era conectată la sistem doar iarna-toamna şi atunci utilizată cu moderaţie. „Ne îngheţau mâinile atunci când trebuia să spălăm vasele pe timp de iarnă. Încălzeam apa doar pentru a o dezmorţi. Acum e o plăcere să gospodăreşti la chiuvetă”, spune Vera Bulaş, bucătăreasă.
Colectoarele solare au fost conectate la sistemul de încălzire alimentat de o centrală termică pe bază de biomasă, care a înlocuit cazanul pe gaze naturale. Sistemul are o capacitate de patru mii de litri pe zi și reglează automat temperatura apei, pentru a evita supraîncălzirea în zile toride sau dezvoltarea bacteriilor atunci când temperatura apei din rezervor este redusă. Pe timp de iarnă vor fi funcționale trei surse alternative de încălzire a apei menajere: de la colectoare solare, de la sistemul de încălzire pe biomasă sau de la sursa electrică clasică.
Investiţiile realizate de Proiectul Energie şi Biomasă, finanţat de UE şi implementat de PNUD, nu sunt singurele la grădiniţa „Povestea”. Autoritățile publice locale au efectuat și o serie de lucrări de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirii cu o suprafaţă de aproape 2 500 de metri pătrați. Astfel, cu sprijinul altor donatori, au fost instalate geamuri termopan, termoizolat acoperișul și pereții și modernizat sistemul interior de încălzire al clădirii. Planurile Primăriei nu se opresc aici. „Planificăm să dotăm întreprinderea municipală specializată cu un tocător și o linie de producere a biocombustibilului din deşeurile agricole şi forestiere locale. Întreprinderea dispune de transport, depozite, personal pregătit, iar astfel își va extinde operațiunile. În același timp, vom putea asigura grădinița cu biocombustibil de calitate şi la preţuri accesibile”, susţine primarul orașului Nisporeni, Grigore Robu.
Pentru instalarea sistemului termic pe biomasă şi al celui de producere a apei calde de la energia solară, Proiectul Energie și Biomasă a alocat 84,5 mii de euro, fonduri europene. Şi comunitatea a investit 15 mii de euro, fonduri ale APL, dar şi contribuţia părinţilor.
Proiectul Energie şi Biomasă, etapa a doua, este un proiect de trei ani realizat în perioada 2015-2017. Proiectul are un buget total de 9,41 milioane Euro acordaţi de Uniunea Europeană şi este implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. El continuă prima etapă a proiectului, implementat în 2011-2014, cu un buget total de 14,56 milioane Euro, oferiţi de Uniunea Europeană (14 milioane Euro) şi PNUD (560 000 Euro).
Consiliul Județean Buzău realocă 320 000 de euro pentru trei proiecte de investiții în Republica Moldova
R. Moldova SUSPENDĂ Tratatul cu privire la forţele armate convenţionale în Europa, din cauza războiului declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei
„Rusia NU poate învinge Ucraina și probabil va PIERDE războiul”. Cele mai noi perspective despre situația din țara vecină