Cinci state UE, aproape de un acord pentru centre de returnare a migranților în țări terțe, după criza din Ceuta

Cinci state membre ale Uniunii Europene sunt aproape de un acord privind crearea unor centre de returnare pentru migranţii ilegali. Iniţiativa reprezintă una dintre primele măsuri adoptate după criza din Ceuta, exclava spaniolă luată cu asalt de zeci de mii de migranţi ilegali care încercau să intre în Spania.

Danemarca a anunţat că, până la sfârşitul anului 2027, ar putea trimite migranţii fără drept de azil către astfel de centre. Anunţul a fost făcut înaintea reuniunii de la Copenhaga cu alte patru state membre.

Ministrul danez al imigraţiei şi integrării, Morten Bodskov, se întâlneşte cu omologii săi din Germania, Austria, Olanda şi Grecia. Împreună, cele cinci ţări formează „Grupul celor 5”. Reuniunea urmăreşte stabilirea unor paşi concreţi pentru încheierea unui prim acord de parteneriat cu o ţară terţă, care să găzduiască centre de returnare pe teritoriul său.

„Am parcurs un drum lung în munca de creare a unui centru de returnare în afara UE şi acum suntem mai aproape ca niciodată” de un acord, a declarat ministrul danez. „Aceasta înseamnă că, de partea daneză, ne aşteptăm ca spre finalul anului viitor să fim pregătiţi să trimitem primii străini într-o ţară parteneră”, a adăugat el. Ministrul nu a precizat ţara sau ţările în care ar putea fi înfiinţate aceste centre, însă Uganda şi, în special, Rwanda sunt considerate posibile destinaţii.

În luna iunie a intrat în vigoare, în Uniunea Europeană, pactul privind migraţia. Printre prevederile sale se numără accelerarea expulzărilor şi posibilitatea creării unor centre de retenţie pentru migranţi în state terţe. Criticii avertizează că această măsură ar putea slăbi garanţiile oferite solicitanţilor de azil. Consiliul Europei susţine că transferarea migranţilor clandestini către ţări terţe implică „riscuri considerabile pentru drepturile omului”, inclusiv rele tratamente şi detenţie arbitrară.

Pactul UE privind migraţia înăspreşte regulile pentru acordarea azilului, prin consolidarea frontierelor, introducerea unor controale obligatorii şi simplificarea procedurilor. Documentul include şi un controversat mecanism de „solidaritate”, bazat pe cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre. Astfel, migranţii din ţările aflate în prima linie ar urma să fie relocaţi în alte state membre, mai puţin afectate de valul migrator.

Ţările care refuză să accepte aceste cote vor trebui să plătească o contribuţie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant respins sau să ofere sprijin operativ şi tehnic. Măsura a stârnit dezbateri intense în rândul statelor membre.

Danemarca se numără printre statele care au cerut suspendarea aplicării Acordului Schengen pentru Spania, după criza migranţilor din Ceuta. Peste 70.000 de migranţi au intrat ilegal în exclava spaniolă într-o singură zi, pe 30 iulie, un număr mai mare decât totalul migranţilor care au trecut prin frontierele europene în 2026.

Statele membre ale UE ar putea reintroduce unilateral verificările la frontiere, pentru perioade cuprinse între şase luni şi doi ani. Până acum, nouă ţări membre — Germania, Spania, Italia, Danemarca, Austria, Ţările de Jos, Polonia, Franţa şi Suedia — precum şi Norvegia au introdus controale temporare la graniţă. Decizia a fost motivată de îngrijorările legate de migraţia ilegala şi de ameninţările teroriste.