Părinții nu sunt neputincioși în fața rețelelor sociale! Cum își pot ajuta copiii

Săptămâna trecută, New York City a dat în judecată companiile din spatele rețelelor sociale SnapChat, Instagram, YouTube și TikTok pentru rolul lor în adâncirea „crizei sănătății mintale a copiilor și adolescenților la nivel național”. New York se alătură astfel celor 42 de state care, în toamna lui 2023, au dat în judecată Meta (compania care deține Facebook și Instagram) sub acuzația că aceste platforme creează dependență, expunând adolescenții la un flux permanent de conținut dăunător. „Motivația lor este profitul”, se menționează în declarație.

Dependența de rețelele sociale poate conduce rapid la depresie, anxietate sau insomnie, ca și la perturbarea relației cu școala sau a vieții cotidiene, avertizează psihologii. Aceste spații virtuale sunt și insuficient reglementate – în State, platformele sociale sunt somate să implementeze reguli mult mai stricte privind siguranța minorilor pe internet, care să prevină mai eficient bullying-ul, hărțuirea, exploatarea sexuală sau tulburările alimentare accentuate de interacțiunile online. Frecvența tulburărilor comportamentale la (pre)adolescenți nu poate fi pusă exclusiv pe seama rețelelor sociale, însă contribuția acestora, în contexte de vulnerabilitate, s-a dovedit decisivă.

Ce pot face părinții?

Câteva sugestii oferite în carte părinților sunt:

interzicerea telefoanelor mobile pe timpul nopții (regula poate suna: telefonul se pune la încărcat în altă cameră); amânarea accesului la telefon, pentru a obișnui creierul cu dozajul;

stabilirea și menținerea unei limite de timp pe zi (ideal, o oră, maximum două);

restricționarea accesului. Pentru a combate imaginile nerealiste despre corp cultivate pe aceste rețele, mai bine evităm prelegerile moralizatoare.

Putem face un exercițiu aparent amuzant, în care să-i rugăm chiar pe adolescenți să ne explice câte filtre au fost necesare pentru obținerea unei anumite poze, câte duble s-au tras (probabil sute până la obținerea ,,imaginii perfecte”), ce procedee de editare au alterat imaginea reală și în ce măsură. Concluziile vor vorbi de la sine, dar sunt importante repetiția, tonul și atmosfera. Să nu uităm și de umor!

Aliza Pressman, psiholog și autoarea cărții The Five Principles of Parenting, susține că o relație apropiată și de încredere între părinte și copil este cheia de boltă a sănătății mintale atât în perioada copilăriei, cât și a adolescenței. „Nu suntem neputincioși”, scrie autoarea. ,,Un singur adult care oferă suport stabil și profund poate ajuta un adolescent să rămână pe linia de plutire în aproape orice context, oricât de stresant.” Iată o viziune optimistă, care sugerează că nu trebuie să fim părinți perfecți, ci doar părinți prezenți și răbdători în momente-cheie. Regulile și limitele nu sunt opusul conectării, ba chiar fac parte din definiția ei atunci când vine vorba despre rolul de părinte.