INVESTIGAȚIE // Omul din UMBRĂ. Afacerile, interesele şi oamenii de legătură ai lui Serghei Iaralov şi Vlad Plahotniuc

Îl cunosc, din priviri, toți deputații din 2009 încoace. El a asistat, discret, la aproape toate ședințele Parlamentului din ultimii șapte ani la care a fost prezent vicepreședintele Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc. Totuși, numele lui Serghei Iaralov a fost pronunțat pentru prima dată, în contextul fraudei din sistemul bancar, pe 15 octombrie 2015. Atunci când, cu doar câteva minute înainte de a fi reținut de ofițerii CNA, Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat, a dezvăluit în premieră, de la tribuna Parlamentului, că Iaralov a participat „la toate discuțiile și târgurile” care vizau Banca de Economii (BEM). Businessmanul se afla în sală. În ultimele două săptămâni, numele lui Iaralov este cel mai des pomenit în presă în legătură cu furtul miliardului din sistemul bancar. Acesta este acuzat că ar fi fost „arhitectul” jafului. Ipoteza a apărut după dezvăluirile răsunătoare ale lui Mihail Gofman, fostul șef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor de la CNA.
Portalul anticoruptie.md, a publicat o investigație despre afacerile și persoanele de încredere ale lui Serghei Iaralov și ce conexiuni există între acesta și Vlad Plahotniuc.

Businessman-fantomă

Despre Serghei Iaralov se cunosc puține lucruri. A fost oficial acționar la SA Propos, o companie specializată în vânzarea automobilelor și a motorinei, fondată în 1993 și lichidată în aprilie 2013. Valoare acțiunilor deținute de el era de 3,4 milioane de euro. De asemenea, Iaralov se prezintă drept manager pentru dezvoltare la Boston Soft Design din Boston, SUA, o firmă care oferă servicii de outsourcing în domeniul IT. Tot în Boston deține o casă luxoasă, procurată în 2005 și estimată la 418 mii de dolari, situată pe un teren de 37 de ari care l-a costat alte 340 de mii de dolari.

Astăzi, cel care este prezentat drept un prosper om de afaceri nu are oficial nicio companie înregistrată pe numele său și nu administrează nicio afacere în Republica Moldova. „Nu veți găsi numele sau semnătura lui Iaralov niciunde. Nu e în stilul lui. El preferă să acționeze din umbră, prin interpuși, oameni de încredere”, ne-a avertizat analistul economic Visarion Ceșuev care, la sfârșitul anilor ’90, a fost partener de afaceri cu Serghei Iaralov. Cei doi au administrat împreună fondul de investiții CAIS, unul dintre cele mai prospere din acea perioadă, potrivit Logos Press.

Prăbușirea fondului CAIS

Brusc, la câțiva ani de la începutul colaborării lor, CAIS a prins a se confrunta cu probleme grave, intrând în vizorul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare pentru mai multe încălcări admise de administrație: achiziții de acțiuni la prețuri majorate, depozite bancare nejustificate. În baza unor informații care ulterior au fost respinse de instanța de judecată, Ceșuev s-a pomenit cercetat penal, iar apoi și judecat pentru încălcări în administrarea fondului de investiții.

Devalizat, fondul a fost lichidat pe 21 februarie 2002, cu cinci luni înainte ca Ceșuev să obțină câștig de cauză în judecată. În hotărârea Judecătoriei Botanica prin care a fost achitat, Ceșuev declară deschis că a fost hărțuit la indicația lui Iaralov de către Gleb Soroca, omul de încredere al acestuia, pentru a fi înlăturat de la administrarea fondului. Astăzi, Ceșuev evită să vorbească despre fostul său partener de afaceri, precizând doar că acesta e „un bun psiholog, știe cum să obțină încrederea oamenilor și e specializat în afaceri în sistemul bancar, chiar dacă nu a administrat niciodată deschis vreuna”.

„Bancosind” și BEM, faliment „la indigo”

În schimb, omul de încredere al lui Iaralov, Gleb Soroca, a figurat în calitate de bănuit în cadrul unui dosar penal care viza devalizarea băncii „Bancosind”, lichidată în 1998, la fel urmare a acordării unui volum mare de credite neperformante. Potrivit unui articol publicat în Jurnal de Chișinău în 2003, Gleb Soroca ar fi fost acuzat de procurori că, deținând o funcție importantă în această bancă, ar fi contractat de aici credite în valoare de 500 de mii de lei, în baza unor acte false, pe numele firmei Lotus care îi aparținea. Drept garanție bancară au fost prezentate contracte încheiate între alte două firme privind comercializarea motorinei. Ulterior, procurorii au stabilit că semnăturile de pe documente au fost falsificate. Autorii articolului remarcau, făcând trimitere la documente de la Departamentul de Combatere a Corupției și a Crimei Organizate, că Banca Națională a Moldovei a știut din start despre creditele neperformante acordate de această bancă, dar a preferat să tacă.

Omul lui Iaralov, în slujba lui Plahotniuc

Gleb Soroca este un apropiat al familiei lui Iaralov. Pe paginile de profil de pe rețelele de socializare ale lui Soroca și Olga Iaralova, soția lui Serghei Iaralov, sunt mai multe fotografii în care aceștia apar împreună la zile de naștere, sărbători, vacanțe. Spre deosebire de Iaralov, Soroca deține companii în Republica Moldova. De altfel, acesta a fost administrator și al societății Propos în care Iaralov deținea acțiuni. Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, Gleb Soroca este fondator a trei companii: Rural-Prod, Ordan-Lotus și Maximobil-Com.

Cea mai curioasă este însă compania Ghiocel Dalb în care Soroca figurează în calitate de administrator. Compania fondată în 2009 a gestionat restaurantul „Ghiocel Dalb” din parcul „La izvor”. În 2010, firma a fuzionat, prin absorbție, cu Finpar Invest, companie despre care presa a scris că s-ar afla în sfera de influență a lui Vlad Plahotniuc. Astfel, restaurantul de pe insulele „La izvor” a ajuns în proprietatea Finpar Invest, împreună cu aproape jumătate de hectar de parc.

Operațiunile „La Izvor” și „Guguță”

Fondator unic al SRL Ghiocel Dalb este compania americană Power Investment LLC. Ultima apare în calitate de asociat unic și la SRL Briat & Co, care tot în 2009, la doar câteva săptămâni după Ghiocel Dalb, a cumpărat cafeneaua „Guguță” din Grădina Publică Ștefan cel Mare. Administrator al Briat & Co în acte figurează Corneliu Padnevici, în prezent deputat al fracțiunii Partidului Democrat. În 2010, concomitent cu Ghiocel Dalb, și Briat & Co a fuzionat cu Finpar Invest. Astăzi, compania își dorește să construiască un hotel cu 18 etaje în locul cafenelei. Decizia urmează să o ia instanțele de judecată. Anterior, prin două hotărâri ale Curții Supreme de Justiție, tranzacțiile prin care cafeneaua „Guguță” și restaurantul „Ghiocel Dalb” au ajuns în proprietatea Finpar Invest au fost declarate legale.

Afacerea „Moldexpo”

O altă persoană care apare frecvent în poze de familie, alături de Iaralov și Gleb Soroca, este Arcadie Andronic, directorul centrului expozițional „Moldexpo”. Andronic a fost numit în funcție în februarie 2011, urmare a unui concurs organizat de Ministerul Economiei, condus pe atunci de Valeriu Lazăr. Un an mai târziu, acesta a semnat cinci contracte de locațiune prin care a transmis 1,17 ha de teren de pe teritoriul centrului expozițional companiei Finpar Invest SRL, pe un termen de 25 de ani. Pe acest teren au fost construite sediile posturi de televiziune Publika, Prime, Canal 2 şi Canal 3, și a trei posturi de radio: Muz FM, Publika FM și Maestro FM, trecute acum un an pe numele lui Vlad Plahotniuc. În 2015, Finpar Invest SRL a acționat în judecată Agenția Proprietății Publice și centrul „Moldexpo”, solicitând dreptul de a putea privatiza terenul de 1,17 ha pe care sunt situate sediile instituțiilor media. Dosarul se află pe rol la Judecătoria sectorului Buiucani.



Afaceri în SUA, cu avocatul lui Plahotniuc

Gleb Soroca nu este singura „conexiune” dintre Serghei Iaralov și Vlad Plahotniuc. Iaralov deține o cotă-parte de 50% în cadrul firmei 70 Lafayette Park 2 LLC, un off-shore ce desfășoară afaceri imobiliare. Firma este înregistrată în statul Massachusetts, SUA, iar managerul companiei este Natan Temin care, pe paginile de socializare, arată că este originar din Republica Moldova. Potrivit registrelor americane, Natan Temin mai deţine funcţii în alte patru întreprinderi, toate off-shore:8 Lafayette Park 10 LLC - manager şi agent registrator, Imperial Vin LTD - trezorier,Management Central LLC - manager, 7 Central Square LLC. În cazul ultimelor două, agent registrator (registered agent – n.r.) apare avocatul Val Gurvits, co-fondator laBoston Law Group, prezentat anterior drept avocat al democratului Vlad Plahotniuc. În decembrie 2012, acesta, alături de alți doi apărători, Vitalie Nagacevschi și Yorgos Trillidis din Cipru, a apărut într-o conferință de presă în care declarau că, potrivit propriilor investigații, politicianul, pe atunci prim-vicepreședinte al Parlamentului, nu figura în niciun dosar de la Curtea din Londra, Procuratura din Cipru sau în vreo monitorizare a Interpol. Val Gurvits a menționat că, special pentru asta, a călătorit la Londra și Lyon, Franța.

Cu un an înainte însă, în dosarul intentat de Vlad Plahotniuc împotriva lui Sergiu Mocanu, liderul Mișcării Antimafie, privind apărarea onoarei și demnității, Val Gurvits, în calitate de martor, a declarat în instanță că la sfârșitul anului 2009 l-a angajat pe democrat în funcția de manager la Media Resurce LLC, o companie pe care o conducea. Potrivit mărturiilor depuse de Gurvits în instanța de judecată (document publicat de Jurnal.md - nr.r), contractul între cei doi a fost reziliat pe motiv că defensorul a aflat din presă că Plahotniuc ar fi avut legături cu lumea criminală. „Intenția era ca Plahotniuc să fie fața firmei în Moldova. Datorită reputației bune pe care o are firma noastră, nu am putut permite să fie implicată o persoană cu legături criminale”, se arată în procesul-verbal de audiere a lui Gurvits. Pentru activitatea la Media Resources LLC, Vlad Plahotniuc ar fi fost remunerat cu 80.000 de dolari, și nu cu 200.000 de dolari, cât ar fi trebuit să ia dacă ar fi muncit întreaga perioadă prevăzută în contract. Acum trei ani, în februarie, democratul a recunoscut că în 2007 a fost monitorizat de Interpol.

Consilierul misterios

În 2012, Serghei Iaralov și-a făcut „debutul” în sectorul public. Pe 14 mai 2012, businessmanul a fost angajat în calitate de consilier al lui Valeriu Lazăr, vicepremier, ministru al Economiei. În iunie 2013, Iaralov a semnat un alt contract de angajare la minister, pentru aceeași funcție. Potrivit declarației de avere din acea perioadă, Iaralov a fost în perioada 2012 - 2013 membru al Consiliului de administrare de la Metalferos, o altă companie despre care presa a scris anterior că s-ar afla în sfera de influență a lui Vlad Plahotniuc.

Contactat de Anticoruptie.md, Lazăr ne-a comunicat că nu își mai amintește cum a ajuns Iaralov să-l consilieze la minister. „Am avut pe parcursul a circa cinci ani mai mulți consilieri, unii pe durată mai lungă, alții - mai scurtă, cu diferite responsabilități conform fișei de post. S-ar putea să greșesc, dar Serghei Iaralov avea în responsabilitate zona de atragere a investițiilor străine”, ne-a răspuns fostul ministru.

În perioada în care businessmanul a deținut funcția de consilier al lui Lazăr, Ministerul Economiei a formulat propunerea de iniţiere a proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Î.S. Aeroportul Internaţional Chişinău. Prima hotărâre de Guvern în acest sens a fost adoptată pe 19 iunie 2012. Întrebat dacă a avut Iaralov atribuție la acest proiect de hotărâre, fostul ministru a evitat să răspundă.

Târgurile politice

Serghei Iaralov a participat la negocierile din 2014 și 2015 privind formarea majorității parlamentare. Dumitru Diacov și Sergiu Sîrbu, ceilalți doi politicieni care reprezentau PD la acele discuții, explicau prezența lui Iaralov prin faptul că acesta este membru al Consiliului Politic Național, chiar dacă oficial se afla tocmai pe poziția 129. Analiștii politici sugerau atunci că Vlad Plahotniuc încerca să influențeze mersul negocierilor prin intermediul lui Iaralov. „Nu cred că este un subiect care trebuie dezvăluit sau dezbătut. Este o chestie ce ține doar de treburile interne ale partidului. Noi nu încercăm să intrăm în bucătăria dumneavoastră”, ne-a reproșat Sergiu Sîrbu. Politicianul a refuzat să ne spună și de când Serghei Iaralov face parte din echipa PD. „Puneți prea multe întrebări. Chiar nu cred că este cazul. Dacă dumnealui va dori să vă comunice.., dar eu nu am dreptul moral să ofer așa date”, a insistat democratul, refuzând să ne spună cum îl putem găsi pe omul de afaceri.

„Da, el a participat la multe runde de negocieri, inclusiv și la cele din 2013. Apropo, Marian Lupu (președintele PD - n.r.) venea mai rar la negocieri decât Serghei Iaralov. Nu știu de când și de unde, dar are o influență destul de mare în PD”, ne-a comunicat liberal-democratul Vadim Pistrinciuc.

Chiar dacă nu deținea vreo funcție importantă în cadrul formațiunii, Iaralov, alături de Constantin Botnari, îl însoțea mai mereu pe Vlad Plahotniuc la ședințele Parlamentului. Botnari a refuzat să ne spună ce făcea Iaralov la Parlament. „Lăsați-mă în pace! N-am informație. Căutați în altă parte”, ne-a tăiat-o scurt democratul.

Nici foști deputați din alte fracțiuni nu au putut spune care era rolul omului de afaceri la ședințele Legislativului. „Nu-mi prea amintesc despre activitatea lui Iaralov. Ne cunoaștem doar din priviri. Ne salutam pentru că îl vedeam foarte des la Parlament unde venea ca la serviciu”, ne-a spus fostul comunist Iurie Muntean, viceministru al Economiei în perioada 2008-2009.

Iaralov și BEM

De două săptămâni, Iaralov este protagonistul unei noi ipoteze cu privire la furtul din sistemul bancar. După ce Mihail Gofman, fostul șef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor de la CNA, a declarat în cadrul emisiunii „Interpol” de la TV 7 că „coordonatorul furtului miliardului este o persoană privată, din anturajul lui Vlad Plahotniuc, care nu este cunoscută publicului”, pe rețelele de socializare a apărut numele lui Serghei Iaralov. Probe privind implicarea lui Iaralov în „furtul miliardului” nu au fost deocamdată făcute publice. Încercările noastre de a-l contacta pe Gofman au eșuat, fostul angajat al CNA nu a răspuns zile în șir la telefon.

Visarion Ceșuev, fostul partener de afaceri al lui Iaralov, afirmă însă că în 1995 Iaralov ar fi avut un plan de atac raider asupra BEM. „Eu știu că încă prin 1995 firmele lui pregăteau un plan cu BEM. Se dorea preluarea controlului asupra băncii prin emisii de capital. Grupul pe care îl reprezenta Iaralov urma să cumpere noile emisii și să preia astfel controlul asupra băncii. Dar nu a mai reușit să-și ducă planul la capăt pentru că alte companii le-au luat-o înainte și au cumpărat acțiunile de la BEM. Apoi au venit comuniștii și le-au stricat jocul. Datorită lui Calin a fost stopat totul”, își amintește Ceșuev.

Într-adevăr, în 1995, în rezultatul unor scheme frauduloase, cota statului în BEM s-a redus până la minimumul catastrofal de 14,19 %. Atunci, în condiții neclare, Guvernul a decis să inițieze o emisie la Banca de Economii, încheiată la 22 septembrie 1995. Întreaga emisie a fost cumpărată de trei companii fondate de off-shore-ul NefteGazGroup (NGG), cu sediul în Malta, în spatele acestuia se aflau însă cetățeni ruși. În urma tranzacției, întreprinderea mixtă M-Credit s-a ales cu 23,33 % din acțiunile BEM, întreprinderea cu capital străin Transworld-Invest - 28,33% și compania de asigurare Compasinter - 8,03%.

Reporterii Anticoruptie.md au contactat mai mulți demnitari din acea perioadă, dar și responsabili de atunci din cadrul Băncii de Economii, nimeni nu își amintește însă cine a mai pretins la emisia de la BEM din 1995. Toate sursele contactate de noi au subliniat doar că acele acțiuni de la BEM au fost cumpărate de cele trei firme tot din banii statului, dintr-un credit de stat acordat concernului Moldenergo pentru procurarea păcurii pentru sezonul rece. Fără a realiza vreun tender, Moldenergo a încheiat contract în valoare de 50 de milioane de dolari cu NefteGazGroup, iar banii au fost imediat virați pe conturile TransWorldInvest, Compas Inter și M-credit. Ceșuev nu crede însă că Iaralov ar fi implicat în furtul din sistemul bancar de acum. „Aici ținta a fost alta, rezervele Băncii Naționale”, observă analistul economic.

Și fostul angajat de la Banca Socială, Sergiu Sagaidac, nu crede că Iaralov ar fi coordonat marele furt din sistemul bancar. „El mai degrabă a fost cu ideea”, a sugerat Sagaidac.

Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, a declarat pentru Anticoruptie.md că până la acest moment Serghei Iaralov nu a fost audiat în dosarele privind fraudele bancare de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, evitând să spună dacă a fost sau nu citat.

„Iaralov nu a avut vreo funcție de conducere sau alt statut în cadrul instituțiilor financiar-bancare. Cei care afirmă implicarea lui, cetățenii Sagaidac și Gofman, nu vor să se prezinte la audieri”, a precizat procurorul. Totuși, Morari dă asigurări că Iaralov va fi în vizorul procurorilor din moment ce au fost făcute declarații ce-l privesc. Dar asta în condițiile în care vor fi administrate probe pentru a demonstra implicarea acestuia.

Citiți continuarea investigației pe anticoruptie.md.