REPORTAJ // Colecţia UIMITOARE a primei femei din Costeşti care şi-a redobândit cetăţenia ROMÂNĂ

Sentiment // „Simt și gândesc românește”, zice basarabeanca crescută în plin regim sovietic, dar care nu a renunțat niciodată la idealurile ei, chiar dacă a avut de suferit

A fost prima femeie din sat care și-a recăpătat în 1997 cetățenia română – „document de suflet”, cum îi spune Ioana Terente, locuitoare a satului Costești, Ialoveni. A participat la toate evenimentele de Renaștere Națională, a adunat în casă o adevărată bibliotecă dedicată scriitorilor români, cheltuind de cele mai multe ori ultimii bani pe care îi avea, a educat spiritul patriotismului și dragostea de neam românesc în cei patru copii pe care i-a crescut, a fost cuprinsă și sărutată pe obraz de „președintele nostru”, Traian Băsescu, și mai are un singur vis: să ajungă să vadă Unirea.

Femeia ar fi gata să nu doarmă nopți în șir și să asculte radioul dacă ar fi să aștepte vestea cea mare, că R. Moldova se unește cu România. „Când a fost revoluția cu Ceaușescu, nu am dormit deloc. Ascultam radioul și plângeam. Când a zburat în cosmos Dumitru Prunariu, nu puteam dormi și așteptam să văd dacă se întoarce sănătos. Când a aterizat și a făcut conferință la Moscova, nu aveau traducător și eram atât de mândră că ascult la radio limba română din Rusia”, rememorează Ioana Terente cum a trăit cu sufletul la gură două evenimente importante pentru națiune, precizând că așa ar trăi și Unirea.

Terorizată pentru naționalism
Apoi, a trecut la etapa propriei copilării pentru a-și motiva într-un fel dragostea de tot ce-i românesc. Mătușa Ioana povestește cât de greu i-a fost să fie copil în „două lumi diferite”. Bunelul ei, fiind anti-bolșevic, vorbea numai de români, în casă răsuna „Radio Iași” și „Vocea Americii”, iar la școală profesorii povesteau cât de bine trăiesc copiii din Uniunea Sovietică (URSS). „Am venit într-o zi acasă și o întreb pe mama: „Unde-i țara asta Uniunea Sovietică”? Ea zice: „Noi trăim în URSS”. Atunci am avut o mare dezamăgire. Despre care fericire a copiilor ni se spunea la școală, când eu umblam iarna într-un fel de ciupici, învelită într-un șal și flămândă?”, întreabă indignată Ioana Terente. De atunci, avea încredere numai în ceea ce-i povestea bunelul. Deseori, erau istorioare despre strămoșul său, deputatul Ion Pelivan, care a votat Unirea în Sfatul Țării. „Pentru naționalism eram pedepsită cu note joase la școală, iar profesorii mă insultau când refuzam să port cravata de pionier și insigna de comsomolist. Dacă-mi puneau cravata cu de-a sila, o ascundeam sub guler. Acesta a fost motivul că am terminat școala din sat numai cu note de 3, în schimb școala profesională am absolvit-o cu mențiune”, spune mândră femeia.

Cărți în latină, vechi de 80 de ani

Dragostea de tot ce-i românesc i-a fost înrădăcinată și de sutele de cărți și articole în grafia latină pe care le-a citit Ioana Terente de-a lungul vieții. O uimitoare colecție poate fi găsită și astăzi în casa femeii: ziare îngălbenite de prin anii ‘80, articole decupate cu texte și cântece patriotice, harta României Mari, textul Declarației de Independență a R. Moldova, dar și „cărți de căpătâi” scrise de Eminescu, Rebreanu, Arghezi, Bogza, Dabija, Matcovschi sau Vieru. „Când nu găseam nimic în latină, citeam cărți vechi religioase. Iată asta m-a salvat. Este din 1934”, îmi arată mătușa Ioana o cărțulie cu rugăciuni care de mult nu mai are coperți, iar foile abia de se mai țin după ce a putrezit ața cu care fuseseră cusute. „Asta e comoara mea. E plină cu autografe de la oamenii națiunii”, deschide femeia o altă carte scrisă de Nicolae Dabija în 1987 în care s-au iscălit zeci de personalități românești. „Cu drag pentru o doamnă de profund suflet românesc”, a scris poeta Nina Josu ca amintire pentru Ioana Terente.

Tricolor și busuioc sfințit la Putna

Unionista păstrează ca pe ochii din cap și o steblă de busuioc, alături de un tricolor pe care le-a sfințit când a vizitat pentru prima dată Mănăstirea Putna. Obiectul îi este drag, chiar dacă pe steguleț mai scrie în chirilică costul de 50 de copeici, lucru care-i amintește de URSS. „L-am cumpărat când am fost la Putna prima oară. Am intrat în cetate cu busuiocul și tricolorul în mână, m-am apropiat de mormântul lui Ștefan cel Mare și am plâns ca un copil. Acolo m-am simțit cu adevărat acasă. Uitați-vă, după zeci de ani, busuiocul nu s-a scuturat. Le-am cerut și copiilor să-l păstreze când nu voi mai fi, dar cine știe…”, cade pe gânduri mătușa Ioana.

Îmbracă ii la sărbători

Nu a putut să nu se laude și cu cele câteva cămăși naționale pe care le are în garderobă. Le îmbracă în fiecare an pe 27 și 31 august, de Ziua Independenței și Ziua Limbii Române. „Am cămăși cusute din prosoape românești, iar o ie am brodat-o singură. Am desenat trei struguri și i-am brodat în culorile tricolorului. O îmbrac mai des: când merg la sărbători, la biserică, la alegeri și, neapărat, la întâlnirile cu președintele nostru, Traian Băsescu. Când vine la Chișinău, las toate treburile și mă duc să-l văd. O dată chiar m-a cuprins, m-a sărutat pe obraz și mi-a pupat mâna. Ce onoare… Altă dată s-a fotografiat cu mine când a venit să depună flori la mormântul lui Grigore Vieru”, ne arată încântată mătușa Ioana poza cu Băsescu pe care a pus-o într-o ramă aurie alături de fotografiile de familie.

Aproape de politică

Și dacă tot are un „idol” în politica românească, Ioana Terente urmărește orice mișcare de pe scena politică de la București. Știe cine și ce funcții deține, ce demnitari au ajuns la pușcărie pentru corupție și are și un favorit la următorul scrutin prezidențial. „La alegeri o să mă duc cu noaptea în cap. Să nu se întâmple că nu mă ajunge rândul. Poate vor deschide o secție de vot și la Costești, că mai mult de jumătate de sat are cetățenie română. Îmi place de fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu”, spune viitorul alegător.

„Europa e viitorul”

Până la scrutinul din toamnă mai este timp, iar pe moment doamna Terente este îngrijorată de situația din regiune: „Tare mă tem că vor da rușii peste noi”. „Ucraina vrea să fie un stat european și liber, iar rușii vor să-i încurce. Mâine ne atacă și pe noi, că și noi mergem în Europa. Acolo e viitorul”, spune Ioana Terente și încearcă să argumenteze de ce trebuie să optăm pentru Vest. „Mă întreabă vecinul venit de la muncă din Rusia de ce vreau eu în Europa. Zic: „Tu ce mașină ți-ai cumpărat, Mercedes? De ce nu Jiguli? Dar și acela a fost un proiect furat de la italieni. Mai bine atunci ne ocupau nemții, că-s curați și ordonați, iar rușii au adus pe pământul nostru doar minciuna, lenevia și beția”, conchide mătușa Ioana. În viitorul apropiat va avea mai multe argumente „pro” Europa. Femeia speră să-și viziteze fiica stabilită în Anglia, iar la întoarcere le va povesti vecinilor despre nivelul de trai din statele europene.