NOUTĂȚILE din regulamentul de subvenționare agricolă! Vor fi incluse fondurile ENPARD?

Noutate // Investițiile în post-recoltare vor fi principala „țintă” a Fondului de subvenționare din acest an, autoritățile sperând că, astfel, vor fi atenuate consecințele embargoului rusesc la fructe

„Secătuiți” de embargoul rusesc și bănci, fermierii susțin că vedeau în banii alocați pentru subvenționare singura șansă de a se „ridica din propria cenușă”. Totuși, suma de 610 milioane de lei, prevăzută pentru acest an în fond, i-a scos pe fermieri la proteste. Astfel, în timp ce agricultorii cer dublarea fondului, autoritățile susțin că, în condițiile unui buget auster, este tot ce pot oferi.

Datoriile din 2014, incluse în fondul din acest an

Reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare susțin că procesul de acordare a subvențiilor nu va mai fi stopat, dacă suma solicitată atinge nivelul de două treimi din fond, așa cum era anterior.

„După ce procesul era stopat, se mai recepționau dosare până la 30 octombrie, după care suma rămasă în fond era împărțită la suma solicitată de fermierii care au rămas. Obțineam un coeficient, de exemplu în 2012 acesta fiind de 90%, în 2013 – 85% din suma cerută de agricultori, însă anul trecut ne-am trezit că suma rămasă nu ne permitea să acoperim practic nimic din suma solicitată. Astfel, cei care au rămas fără subvenții anul trecut le vor primi din actualul fond”, a explicat viceministrul Agriculturii, Vlad Loghin.

Investițiile în post-recoltare, prioritare

Autoritățile susțin că, în acest an, subvenționarea va fi axată mai puțin pe tehnica agricolă.

„Prioritară va fi post-recoltarea, cum ar fi frigidere, spații pentru depozitare, linii de ambalare pentru a nu se repeta situația dezastruoasă când, după embargoul rusesc, producătorii moldoveni au fost nevoiți să își vândă merele la un preț ridicol. Acum, merele au ajuns să coste și douăzeci de lei, iar noi suntem nevoiți să importăm. În plus, acum au apărut și mulți importatori interesați de merele noastre”, afirmă viceministrul.

Mai multe locuri de muncă în agricultură

Astfel, în proiectul regulamentului sunt prevăzute, pentru investiții în post-recoltare, subvenții în mărime de 50% din total, dar nu mai mult de 4,5 milioane de lei per beneficiar.

În cazul grupurilor de producători, nu este indicată o sumă-limită. Potrivit lui Vlad Loghin, banii din fond sunt prevăzuți și pentru susținerea, în principal, a înființării serelor, a agriculturii intensive, a irigării.

„De exemplu, cineva vine să prezinte un proiect investițional ce se referă la procurarea unui tractor performant care ar înlocui tehnica și forța de muncă, dar nu va fi prioritar în fața unuia care prevede, să zicem, înființarea unei linii de ambalare, care va atrage locuri de muncă”, explică reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Amenajarea terenului de lângă fermă, subvenționată în premieră

În același timp, autoritățile spun că o altă noutate ce ține de regulament se referă la subvenționarea investițiilor realizate în infrastructura de pe lângă fermă, cum ar fi, de exemplu, construcția unui drum sau o linie de energie electrică.

Aceste subvenții vor fi de 50% din suma solicitată, dar nu mai mult de 200 de mii de lei per beneficiar.

Referitor la mărimea fondului de subvenționare, viceministrul Vlad Loghin susține că este de acord cu fermierii că este unul foarte mic.

„Din suma totală, 204 milioane de lei reprezintă acea datorie pe care o avem față de cei care au depus dosarele anul trecut. În această sumă sunt incluse și compensațiile în valoare de 75 de milioane de lei acordate pentru producătorii de fructe care au suferit de pe urma embargoului. De asemenea, în fond a fost direcționată și ultima tranșă ESRA (Stimularea Economică în Zonele Rurale - n.r.) de șase milioane de euro. Totuși, admit faptul că am putea să nu reușim să distribuim aceste resurse. Iată suntem în luna mai și cât a mai rămas până în octombrie…”, a explicat Vlad Loghin.

Viceministrul Agriculturii susține că fondurile ENPARD (Programului European pentru Agricultură șiDezvoltare Ruralăpentruțările dinvecinătatea Uniunii Europene – n.r.) vor fi debursate necondiționat în 2016, după care statul va trebui să îndeplinească mai multe criterii pentru a obține aceste fonduri.

Nemulțumirile fermierilor

Pe de altă parte, fermierii spun că, pe lângă faptul că suma este una foarte mică în comparație cu necesitățile pe care le au, mulți dintre producătorii mici se simt discriminați. „Marea noastră durere în ceea ce ține de subvenționare este ignorată de autorități. Vă dați seama că, dacă sunt rambursate datoriile, nu rămâne nimic. Producătorii mici își doresc și ei plăți la hectar, așa cum se face în țările europene, însă iarăși se aleg cu nimic. Fondurile ENAPRD trebuiau să fie incluse în suma alocată pentru subvenționare. Aceasta a fost condiția Uniunii Europene: Guvernul să prevadă în fondul de subvenționare acești bani în lei, iar ENPARD avea să ramburseze acești bani anul viitor în euro. Ei însă spun că nu au bani”, susține Alexei Ivanov, președintele Federației „Agroinform”.

Menționăm că Regulamentul privind repartizarea subvențiilor agricole în acest an a fost elaborat și în curând va ajunge pe masa Executivului, iar autoritățile nu preconizează modificări ale actualelor prevederi.

Activitățile agricole, subvenționate în 2015

Proiectul regulamentului prevede următoarele măsuri și submăsuri care vor fi subvenționate în acest an: „Stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor şi fructelor pe teren protejat, sere de iarnă, solariilor şi tunelurilor”, „Stimularea investiţiilor pentru înfiinţarea, modernizarea şi defrişarea plantaţiilor multianuale”, „Stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol convențional”, „Stimularea investiţiilor pentru utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice”, „Stimularea procurării animalelor de prăsilă şi menţinerii fondului genetic al acestora”, „Stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii post-recoltare şi procesare”, „Facilitarea accesului la pieţele de capital şi factori de producţie pentru agricultori”.

De asemenea, vor fi subvenționate următoarele direcții: „Stimularea investiţiilor pentru consolidarea terenurilor agricole”, „Stimularea și subvenționarea investițiilor pentru procurarea echipamentului de irigare”, precum și „Stimularea compensării cheltuielilor de irigare”.

Altă măsură ține de investițiile în echipamentele „No-Till” și „Mini-Till”. În premieră, a fost prevăzută măsura „Sprijinirea investiţiilor în infrastructura întreprinderilor agricole plasate în extravilan”.

Tinerii vor beneficia, ca și în anul trecut, de o majorare cu 10% a subvenției alocate.