Nicolae Negru // „Șorizarea” Republicii Moldova

Semne diacritice

Rezultatul alegerilor pentru funcția de bașcan în Autonomia Găgăuză, câștigate de anonima candidată a Partidului „Șor”, sugerează că foarte curând, după alegerile locale din toamnă, mai multe unități administrativ-teritoriale din Republica Moldova ar putea fi conduse din vila lui Șor de pe malul Mării Mediterane sau din închisoare (dacă Șor va fi extrădat). După Orhei și Bălți, se confirmă și la Comrat că nu contează candidatul, contează că în spatele său stă Șor, care mituiește alegătorii și le face, de la distanță, promisiuni deșănțate, cum ar fi gaz mai ieftin, aeroport la Comrat, majorarea pensiilor, investiții de peste o jumătate de miliard de dolari etc. Trebuie să recunosc că le-am atribuit liderilor, politicienilor găgăuzi mai multă demnitate și discernământ.

Perspectiva „șorizării” Republicii Moldova e reală. Că Șor a furat banii pe care îi aruncă „generos” în campania electorală, iarăși nu contează pentru alegătorii noștri prețuitori de „valori tradiționale”. „A furat, dar ne dă și nouă” – este formula cu care simpatizanții bancherului fugar își justifică, în mod prostesc și cinic, preferința. Contează, totuși, că Șor e cu Rusia, e „neutru” și nu îl condamnă pe Putin pentru războiul declanșat în Ucraina. A primit o palmă și Dodon cu tovarășii săi socialiști, numai că lor nu li se permite să-și manifeste frustrările în legătură cu modul în care a decurs campania electorală. Se pare că ei se tem să nu supere Moscova, dacă l-a critica pe Șor și i-ar cere să „joace” corect.

Alegerile din Autonomia Găgăuză au mai demonstrat, dacă mai era nevoie, că Comratul se consideră atât de autonom încât își șterge picioarele de instituțiile statului Republica Moldova. Consiliul Electoral al Găgăuziei a ignorat pur și simplu informația prezentată de poliție asupra încălcărilor Codului Electoral și a legilor privind finanțarea partidelor, comise de către unul dintre concurenții electorali. Ședința convocată cu acest prilej nici măcar nu a întrunit cvorumul și, chiar dacă îl întrunea, oricum nu se schimba nimic, căci, după cum le-a declarat jurnaliștilor președinta Consiliului Electoral, poliția nu ar fi prezentat probe întru susținerea informației sale.

Iar prezidiul Adunării Populare a făcut, înainte de turul doi, o declarație prin care „condamnă categoric imixtiunea autorităților centrale în activitatea CEC din Găgăuzia și își exprimă protestul hotărât împotriva acțiunilor autorităților care folosesc metode de intimidare cu dosare penale și alte represiuni la adresa membrilor Comisiei Electorale Centrale, care nu se supun cerințelor ilegale ale instituțiilor de aplicare a legii”.

Cetățenii revoltați de „imixtiunea” Chișinăului în alegerile bașcanului au protestat în fața Consiliului Electoral din Comrat. „Noi nu ne amestecăm în alegerile din alte regiuni și nu dorim ca cineva să se amestece în alegerile noastre”, au declarat manifestanții.

Consideră găgăuzii că autonomia le permite să încalce legile și Constituția Republicii Moldova, să ignore cerințele poliției, ale procuraturii? Da. Liderii de la Comrat se comportă ca și cum s-ar afla înafara statului moldav, ca și cum legalitatea surselor de finanțare a campaniei electorale, obligația de a asigura alegeri democratice, libere și corecte, nu i-ar privi. Să vedem cum va răspunde Chișinăul. „Șorizarea” Republicii Moldova trebuie oprită.