Nicolae Negru // Șansa Platformei Demnitate și Adevăr

Semne diacritice

O veste îmbucurătoare pentru simpatizanții Platformei Demnitate și Adevăr: recentul sondaj de opinie, publicat de IRI, relevă că PPDA are șanse de acces în Parlament, cu 5% din intențiile de vot, dacă alegerile s-ar organiza în viitorul apropiat. Potrivit sondajelor IMAS și iData, efectuate cam în aceeași perioadă (prima și cea de-a doua jumătate a lunii martie), intențiile de vot pentru PPDA erau mult sub necesarele 6% (1,6%, IMAS, și 2,85%, iDATA).

(IMAS și IRI obțin cifre asemănătoare pentru PAS, Partidul Șor, PCRM, PD, iar datele iDATA sunt comparabile cu ale IRI în privința PSRM, Partidului Șor, PN, PCRM, PD).



Sincer vorbind, echipa deputaților PPDA pare mult subapreciată, chiar și cifra de 5% intenții de vot e prea mică în raport cu meritele grupului parlamentar constituit de Igor Munteanu, Alexandru Slusari, Iurie Reniță, Inga Grigoriu, Chiril Moțpan, Dinu Plîngău, Maria Ciobanu… Acesta e de departe cel mai activ, mai implicat grup parlamentar, concurând cu toate celelalte grupuri din Parlamentul actual.

Dacă meritocrația, competența și dedicația ar fi pentru alegătorii din Republica Moldova principalul criteriu de selectare a reprezenanților săi în Legislativ, PPDA ar fi fost pe primele, nu pe ultimile poziții în intențiile de vot. Cetățeanul nostru însă preferă să voteze liderul formațiunii în primul rând și nu se prea interesează de celelalte nume din lista candidaților. Și din acest unghi de vedere șansele PPDA, dacă e să judecăm după rezultatele alegerilor prezidențiale, nu sunt prea mari, dar nici de neglijat. Andrei Năstase, președintele PPDA, e al treilea în topul politicienilor care se bucură de cea mai mare încredere din partea alegătorilor (cu 12%, după Maia Sandu cu 41% și Dodon cu 19%).

Problema lui Năstase e ușoara propensiune către gongorism, către fraza patetică, zornăitoare, el vorbește mult, dar spune puțin, voalându-și frustrările, lustruindu-se pe sine în loc să reprezinte echipa, să-i expună calitățile. (Nu se uită nici votul său la APCE de partea Rusiei. Din păcate, și deputatul Liviu Vovc i-a urmat exemplul, refuzînd, joi, 22 aprilie, să voteze rezoluțiile APCE în sprijinul lui Navalnîi și cu privire la situația din Belarus). Ar fi însă regretabil să se piardă în van experiența acumulată de deputații PPDA, un deputat bun e un avis rara și trebuie prețuit. Năstase ar putea lua exemplu de la Maia Sandu în privința sobrietății, preciziei și eficienței mesajelor sale.

Pe de cealaltă parte, și alegătorii proeuropeni, și cei unioniști trebuie să conștientizeze că PAS, cu tendința sa evidentă de a ocupa tot centrul spectrului politic, de a substitui PD și a cuprinde până și o parte din bazinul electoral al PSRM, încercând să îmbuneze electoratul prorus, adoptând limbajul lui Dodon în relațiile cu Rusia, nu îi va reprezenta în măsură adecvată. După cum s-a mai spus, e nevoie de un partid proeuropean „autentic” și de o echipă unionistă în viitorul Parlament pentru a menține echilibrul geopolitic al Republicii Moldova, pentru o preîntâmpina înclinarea ei „realpolitik”-istă spre Est. Nu numai de liderii PPDA și liderii unioniști (care nu se pot uni), ci și de alegătorii proeuropeni și unioniști va depinde reușita acestui demers.