Nicolae Negru // Portretul alegătorului proeuropean

Semne diacritice

Democrația noastră anemică, plăpândă se mai confruntă cu o problemă despre care se vorbește deseori, dar fără vreun efect semnificativ: sondajele de opinie. În afară de calitatea, credibilitatea acestora, de apariția lor sporadică, nu întotdeauna sincronizată cu campaniile electorale, se resimte deficiența, lipsa unor date importante pentru corectarea strategiilor de comunicare cu alegătorii.

Fiindcă ne aflăm în campania prezidențială, unui candidat la funcția de președinte i-ar fi util să știe nu numai cifra medie a intențiilor de vot, ci și cum va fi votat în diferite zone, ce atitudine au diferitele categorii de alegători – femei, bărbați, tineri, pensionari, reprezentanții diferitelor etnii etc. Asemenea informații, de exemplu, li se furnizează candidaților la președinția SUA. Periodic, presa americană publică date despre cum vor vota femeile sau bărbații albi, afro-americanii sau spaniolii, cum se va vota în diferite state...

În lipsa unor asemenea cifre, într-o societate polarizată, cu multe centre de influență, precum este a noastră, candidații sunt nevoiți să acționeze orbește, cu mesaje generale, uneori contradictorii, fiindcă se adresează unor grupuri cu interese divergente, chiar antagonice. E cum ai naviga fără busolă pe mare, în furtună.

Se pomenesc în dificultate și participanții la referendum - atât partidele care optează pentru „Da”, cât și cele care îndeamnă alegătorii să spună „Nu” introducerii obiectivului strategic de integrare europeană în Constituția Republicii Moldova. Un portret colectiv al alegătorului proeuropean este aproape imposibil de schițat în baza sondajelor de până acum. Ultimul studiu în care se arată cine și cum ar vota pentru aderarea la Uniunea Europeană a fost publicat de IPP în septembrie 2023.

Conform Barometrului Opiniei Publice efectuat în august 2023, proeuropeanul nostru este, în primul rând, „moldovean/român”, reprezentând 81% din populația Republicii Moldova, dar asigurând 90 la sută din voturile pro-UE (sondajul nu îi include și pe cei ce se află peste hotare). Numărul moldovenilor români care susțin integrarea europeană e de 2,25 de ori mai mare decât al celor care s-ar opune aderării la UE. Majoritatea moldovenilor ucraineni ar vota, conform sondajului respectiv, împotriva UE, numărul acestora este de 2,3 ori mai mare decât al acelora care ar spune DA. Printre respondenții de etnie rusă numărul adepților UE nu se ridică nici la un procent, iar printre reprezentanții celorlalte etnii numărul antieuropenilor e de cinci ori mai mare decât al proeuropenilor.

Cetățeanul proeuropean e de cele mai multe ori cu nivel de educație înalt, o duce mai bine din punct de vedere economic și locuiește atât în mediul urban, cât și rural. El e și tânăr (18 - 44 ani), dar și, paradoxal, trecut de 60 de ani. Din păcate, nu cunoaștem în ce zonă locuiește, dar e de presupus că nu în Autonomia Găgăuză sau la Taraclia, sau în localitățile cu populație preponderent rusofonă.

Ar fi fost bine să avem niște portrete actualizate ale alegătorilor pro- și anti-UE, ca mesajele pe care le adresăm cetățenilor să țină cont de „specificul” ambelor categorii. Dispun de ele politicienii, au efectuat sondaje nepublicate? Vom vedea foarte curând, startul campaniei electorale a fost dat.