România are o datorie publică de 59,4% din PIB, sub media UE

Pe scurt: Datoria guvernelor din Uniunea Europeană a ajuns la 15,95 trilioane de euro în trimestrul al doilea din 2026, echivalentul a 82,9% din PIB. Grecia (140,8%) și Italia (139,9%) au cele mai ridicate ponderi ale datoriei în PIB. Cinci state membre depășesc pragul de 100%, în timp ce trei au valori sub 30%.

Cât datorează guvernele europene în raport cu dimensiunea economiilor lor? Diferențele dintre statele UE sunt considerabile și reflectă efectele crizelor financiare din trecut, cheltuielile guvernamentale și ritmul de creștere economică.

Vizualizarea realizată de Aneesh Anand ordonează cele 27 de state membre în funcție de datoria publică brută a administrației generale, raportată la PIB, în trimestrul al doilea din 2026. Datele provin de la Eurostat.

Datoria guvernamentală în raport cu PIB-ul, în statele UE

Tabelul de mai jos prezintă datoria brută a administrației publice din fiecare țară în raport cu producția economică, pentru trimestrul al doilea din 2026:

Locul 1 – Grecia: 140,8%

Locul 2 – Italia: 139,9%

Locul 3 – Franța: 119,1%

Locul 4 – Belgia: 110,2%

Locul 5 – Spania: 101,4%

Locul 6 – Portugalia: 92,5%

Locul 7 – Finlanda: 90,2%

Locul 8 – Austria: 83,6%

Locul 9 – Media UE: 82,9%

Locul 10 – Ungaria: 75,6%

Locul 11 – Slovenia: 64,7%

Locul 12 – Polonia: 64,5%

Locul 13 – Germania: 63,4%

Locul 14 – Slovacia: 60,6%

Locul 15 – România: 59,4%

Franța, Belgia și Spania se alătură Greciei și Italiei în grupul celor cinci țări ale UE în care datoria guvernamentală depășește valoarea producției economice anuale.

Dintre cele mai mari economii ale Uniunii, Germania se remarcă printr-un raport al datoriei considerabil mai mic decât cel al Franței, Italiei sau Spaniei. România are o datorie de 59,4% din PIB, sub media UE, de 82,9%.

La celălalt capăt al clasamentului, Estonia are cea mai mică pondere, de 26,1%. Danemarca și Luxemburg urmează, ambele cu valori sub 30%.

De ce este atât de mare datoria guvernamentală a Greciei?

Datoria ridicată a Greciei se explică în mare parte prin deficitele bugetare persistente, probleme structurale și criza datoriilor suverane izbucnită în 2009.

Ulterior, țara a primit ajutoare financiare internaționale, însoțite de măsuri de austeritate și reforme economice. O recesiune prelungită a redus PIB-ul, ceea ce a mărit suplimentar raportul datoriei la PIB.

Deși Grecia rămâne statul UE cu cea mai mare datorie raportată la PIB, a înregistrat progrese substanțiale în reducerea acesteia. Potrivit Eurostat, raportul a scăzut cu 11,2 puncte procentuale față de anul precedent. Evoluția arată că o țară poate avea o povară mare a datoriei și, în același timp, poate face pași importanți pentru a o diminua.

De ce are UE atât de multă datorie?

Povara datoriei Europei reflectă angajamentele de cheltuieli acumulate, îmbătrânirea populației și intervențiile guvernelor în timpul crizei financiare din 2008 și al pandemiei de COVID-19. Aceste presiuni au contribuit la diferențele dintre nivelurile datoriei publice și private din economiile europene.

Regulile fiscale ale UE stabilesc, în general, valori de referință de 60% din PIB pentru datoria guvernamentală și de 3% pentru deficitul anual. Țările pot depăși aceste praguri, însă pot ajunge sub o supraveghere fiscală suplimentară și se pot confrunta cu cerințe de ajustare.

Costurile mai mari cu dobânzile, cheltuielile pentru apărare și investițiile în infrastructură pun presiune suplimentară asupra bugetelor guvernamentale din Europa.

Raportul datoriei la PIB este util pentru compararea poverii financiare între țări, dar nu surprinde toți factorii care influențează capacitatea unui guvern de a-și rambursa obligațiile.