Analiză: Înfrângerea lui Trump aduce ușurare în Europa, dar nu schimbă marile dosare

Europa a răsuflat foarte ușurată când a descoperit, la trezire, înfrângerea suferită de Donald Trump în alegerile de la jumătatea mandatului.

Dar va schimba, oare, această palmă electorală datele privind Bătrânul Continent?

Prudență.

ALT TRUMP?

Mareea democraților a stârnit miercuri, la Bruxelles, o speranță prudentă: aceea că relația cu Trump s-ar putea reechilibra, cel puțin parțial.

„Cred că există aici un sentiment de uşurare la ideea că acesta este începutul sfârşitului erei Trump, iar nimeni nu este mai fericit decât europenii”, rezumă un diplomat.

După întoarcerea zgomotoasă a miliardarului republican la Casa Albă, UE a trebuit să rămână discretă.

În doi ani, europenii au încasat îmbrânceli: de la covorul roșu întins de președintele american pentru Vladimir Putin în Alaska, până la taxele vamale de 15% impuse continentului.

„A fost foarte complicat”, dă asigurări diplomatul.

Cu toate acestea, în privința dosarelor importante, nimeni nu se așteaptă la vreo răsturnare spectaculoasă.

CUM RĂMÂNE CU NATO ȘI UCRAINA?

În primul rând, cu Ucraina.

Chiar și cu democrații la conducerea Camerei Reprezentanților și a Senatului, UE nu crede că ajutorul american pentru Ucraina va fi reluat.

În ultimele săptămâni, europenii s-au reorientat către alți parteneri, precum Canada și Regatul Unit, încercând să găsească cele 70 de miliarde de euro în plus cerute de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru finanțarea efortului de război din 2027.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, și-a exprimat totuși speranța că viitorul Congres american „să exercite mai multă presiune asupra Rusiei”.

În privința NATO, scepticismul este similar.

Aliații europeni așteaptă cu înfrigurare concluziile Pentagonului privind redislocarea forțelor americane în Europa, prevăzute pentru decembrie.

Iar tendința de fond pare deja conturată: Europa își preia treptat responsabilitatea pentru propria apărare.

Franța a subliniat, de altfel, miercuri, necesitatea „urgentă şi vitală” a „construirii unei Europe mai puternice, mai prospere şi mai democratice, indiferent de alegerile de peste Atlantic”.

MAI MULT DIALOG ÎN DOMENIUL TECH?

Europenii nu se așteaptă nici ca democrații să renunțe în totalitate la taxele vamale de 15% impuse de Donald Trump Europei.

Problema taxelor vamale a fost, desigur, prezentă în campania electorală americană.

Potrivit unui sondaj recent al Council on Foreign Relations, însă, doar un sfert dintre americani susțin abandonarea completă a acestor măsuri.

De doi ani, europenii sunt angajați într-o încleștare cu americanii în domeniul tehnologiei. Apropiată de conducătorii mai multor giganți tech, administrația Trump denunță cu regularitate arsenalul legislativ european care reglementează platformele și pe care îl consideră o formă de cenzură.

După victoria democraților, „noi sperăm să avem mai mult spaţiu de dialog şi că cooperăm cu Congresul în provocări mondiale comune, ca inteligenţa artificială (AI) sau securitatea cibernetică”, a declarat un oficial european.

IRANUL ȘI INFLAȚIA

De la Paris la Atena și de la Roma la Madrid, europenii protestează de mai multe săptămâni față de scumpirea traiului.

Inflația din zona euro, alimentată de explozia prețurilor la energie din cauza războiului din Iran, a atins cel mai înalt nivel din ultimii trei ani.

Noile atacuri desfășurate de Washington în aceste zile au alimentat temerile că situația s-ar putea agrava din nou.

Ce efect va avea înfrângerea taberei lui Trump asupra acestui conflict? Și, implicit, asupra costului vieții europenilor?

Germania și-a exprimat miercuri speranta unor noi inițiative pentru soluționarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Deliberat sau nu, miliardarul republican păstrează „misterul” în privința intențiilor sale.