Imaginara fereastră de oportunitate eurasiatică

Semne diacritice

Rusia pornește o nouă ofensivă diplomatică contra integrării europene a Republicii Moldova. Tonul acesteia a dat-o ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, la întâlnirea cu omologul său chișinăuean, Andrei Galbur, invitat de urgență la Moscova. Acordul de asociere şi liber schimb, semnat de Republica Moldova cu Uniunea Europeană, „a afectat în întregime relaţiile comerciale bilaterale”, a declarat Serghei Lavrov, după întrevederea cu Galbur.

Ambasadorul Rusiei, dl Farit Muhametșin, doctor în științe politice, recomandă autorităților de la Chișinău să se mai gândească asupra priorităților geopolitice ale Republicii Moldova, să nu considere prioritatea integrării europene bătută în cuie și să analizeze mai atent posibilitățile oferite de integrarea eurasiatică. De ce? Fiindcă „o parte însemnată a elitei politice și a societății moldovenești în întregime” oscilează între două poluri economice, vestic și estic, consideră Excelența sa.

Într-un articol publicat recent în presa de la Chișinău, Ambasadorul Rusiei nu se jenează să țină o lecție de geopolitică pentru actuala conducere a Republicii Moldova „lipsite de o strategie clară și viziune de viitor a țării bazată pe interesele naționale”, recomandându-i revenirea la poziția mai veche, în care Chișinăul s-a complăcut până nu demult, la „mijlocul de aur”, „care să nu afecteze interesele niciuneia dintre părți”. Această strategie, deloc nouă, „a vițelului blând care suge de la două vaci”, discutată și răsdiscutată în presa de la Chișinău, i-a tentat mai pe toți politicienii locali, care, în virtutea împrejurărilor, s-au pomenit în rolul de „salvatori ai neamului”. E vorba de o etapă trecută, a „copilăriei” politicii moldovenești, și faptul că Moscova o repune pe tapet este cât se poate de surprinzător. De ce ni se propune să intrăm a doua oară în apa aceluiași râu? A secat cumva imaginația strategilor de la Kremlin?

La o privire mai atentă însă, mișcarea nu este lipsită de logică, fiind determinată atât de campania electorală care începe în Republica Moldova, cât și de formarea unei noi majorități parlamentare cu o „aripă” pro-estică masivă, în urma includerii celor 14 deputați comuniști, desprinși de PCRM. Nu numai ei, ci și o parte din deputații PD mai sunt încă tentați de strategia „nici cu unii, nici cu alții”. Dacă punem la socoteală și faptul că relațiile dintre Chișinău și Bruxelles se află într-un punct critic, încercarea Moscovei de a se replia după bătălia pierdută a semnării Acordului de asociere între UE și Republica Moldova, de a „recupera” terenul pierdut odată cu intrarea în vigoare a acordului privind comerțul liber aprofundat și cuprinzător, nu este de neglijat.

Propunând Chișinăului să revină în poziția „vițelului blând”, în punctul unei neutralități nu numai militare, ci și economice, civilizaționale, care să excludă nu doar aderarea la NATO, ci și la UE, Moscova îi întinde Chișinăului un măr otrăvit, care să lase Republica Moldova fără protecția Occidentului, până se va deschide o fereastră de oportunitate pentru revanșa Rusiei, ca să ne ocupe din nou. Declarația de „neutralitate permanentă”, adoptată cu votul comun al deputaților PSRM, PCRM și PD este un pas simbolic în direcția dorită de Kremlin.

Dl Muhametșin crede că Chișinăul va fi forțat de realitate să-și revadă atitudinea față de proiectul integrării eurasiatice (existente, de altfel, doar pe hârtie), recunoscând însă că realizarea practică a recomandării sale prezintă o problemă „ambițioasă și deloc simplă”. El nu ignoră chestiunea „unor probleme în relațiile moldo-ruse”, dar le acordă o importanță periferică, punând accentul pe lipsa de perspicacitate, de viziune și voință politică a actualei elite moldave. Este, de fapt, un afront la adresa politicienilor proeuropeni și un ghid pentru politicienii rusofili, o sugestie pentru alegătorii sensibili la vocea Rusiei, o acțiune propagandistică pentru recrutarea de noi adepți, asemănătoare campaniei de recrutare a tinerilor moldoveni în armata rusă, organizată de generalii ruși pe teritoriul Republicii Moldova.

„Am stabilit să colaborăm intens pentru găsirea de soluţii la problemele existente”, a mai subliniat Lavrov după întâlnirea cu Galbur. Înseamnă aceasta că Moscova își recunoaște greșelile, că va ridica necondiționat embargourile și va redeschide larg poarta pieței sale pentru produsele moldovenești, fără discriminarea pe care o practică acum, stimulând separatismul în Republica Moldova? Puțin probabil. Ceea ce se știe e că Uniunea Europeană nu pune piedici participării Republicii Moldova la Acordul de liber schimb semnat în cadrul CSI. Moscova este cea care se opune cu înverșunare intențiilor statelor, pe care le consideră aflate în „sfera sa de influență”, de a semna acorduri de comerț liber cu state din afara CSI. Acum ea pare să schimbe tactica. Nereușind să oprească integrarea europeană a Republicii Moldova prin atac frontal, prin împotrivire fățișă, aplicând embargouri, ea nu renunță, ci caută să-și atingă scopul pe căi ocolite, prin influența directă asupra politicienilor și alegătorilor. Și aceasta trebuie să ne îngrijoreze, oricât ar încerca unii să ne facă să credem că pericolul rus este unul imaginar. Ucraina ne stă mărturie.