Iluziile lui Pavel Filip

Semne diacritice

Președintele Nicolae Timofti a procedat corect că nu a mers la Bișkek, la summitul jubiliar al CSI, care va împlini în luna decembrie 25 de ani de existență. A fost o întâlnire simbolică, sentimentală, fără vreo semnificație practică, decât aceea de a face un schimb de opinii asupra viitorului unei organizații fără viitor, care există doar formal, fără vreun rol economic sau comercial important, ca substitut al URSS pentru rușii cu pretenții mesianice și ca o platformă de „divorț civilizat” pentru fostele republici sovietice „surori”.

Epuizarea CSI din ambele puncte de vedere este confirmată de documentele semnate la Bișkek, acestea fiind de nivel ministerial, referindu-se la lupta împotriva drogurilor, a terorismului internațional, a crimelor comise cu folosirea tehnologiilor informaționale. S-a mai decis să se instituie „Anul Familiei”, în 2017, ”Anul Culturii”, în 2018, s-a adoptat programul interguvernamental „Capitalele Culturale ale CSI” etc.

Integrarea economică a rămas în afara discuțiilor, poate fiindcă toate ca una economiile CSI se află într-o stare precară, iar schimburile comerciale între statele CSI se reduc mai repede decât PIB-ul acestora, în pofida proiectelor de uniune vamală și uniune economică eurasiatică, implementate cu mare tamtam. Putin însuși a recunoscut că așteptările față de CSI au fost prea mari și rolul istoric pe care l-a jucat cu adevărat e că a creat condiții pentru „procesul, lent, treptat, confortabil, de suveranizare” a noilor state post-sovietice. Un rol involuntar, inutil, de altfel, dacă ne uităm la soarta Țărilor Baltice, care s-au „suveranizat” mult mai repede și mai reușit, fără a face parte din CSI.

În afară de președintele Republicii Moldova, au mai lipsit președinții Ucrainei (care anunțase în 2014 că se retrage din CSI), Uzbekustanului, Turkmenistanului și Georgiei (care nu mai este membră a CSI din 2008). Întârzierea lui Putin, cu două ore, și disputa sa cu reprezentantul Ucrainei, Ambasadorul Nikolai Doroșenko, au fost momentele cele mai pregnante ale summitului de la Bișkek (așa cum disputa dintre Nicolae Timofti și Putin a fost remarcabilă la summitul de la Minsk).

Ucraina s-a opus ca Rusia să preia președinția CSI, invocând ocuparea Crimeii. „Având în vedere că Federația Rusă a încălcat normele dreptului internaional și a anexat o parte a teritoriului Ucrainei și contribuie la conflictul militar din estul Ucrainei, partea ucraineană nu acceptă transmiterea acestei președinții”, a declarat Doroșenko. Putin a replicat că Crimeea s-a „alipit la Rusia ca rezultat al voinței exprimate de poporul care locuiește pe acest teritoriu” și că Ucraina nu poate interveni în activitatea Comunității, deoarece nu a ratificat statutul CSI.

Doar întâlnirea bilaterală cu Putin mai poate justifica întrucâtva prezența premierului Filip la summit. Declarațiile președintelui rus de după summit sunt folositoare mai cu seamă pentru cei care mai păstraseră niște iluzii provocate de vizita de astă-vară la Chișinău a vicepremierului rus Dmitri Rogozin privitor la posibilitatea ridicării interdicției de acces a vinurilor, fructelor, legumelor și conservelor moldovenești pe piața Rusiei.

Moscova nu va renunța la embargou, decât după ce Chișinăul și Bruxelles-ul vor accepta să se așeze cu ea la masa negocierilor pentru a revizui acordul privind comerțul liber, aprofundat și cuprinzător între UE și Republica Moldova, a lăsat să se înțeleagă Putin. "Ne-am dori foarte mult să găsim un consens. Însă în format bilateral nu vom putea reuși, având în vedere că Republica Moldova a semnat cunoscutul acord cu Uniunea Europeană. Avem nevoie, cu certitudine, de o participare a Comisiei Europene. Să sperăm că până la urmă vom găsi soluții pozitive”, a spus președintele rus, citat de kremlin.ru.

Premierul Filip însă nu și-a pierdut optimismul cu care a plecat de acasă: „Deja grupurile de experți din Republica Moldova și Federația Rusă s-au întâlnit și au elaborat un draft de document pentru un Plan de măsuri. Vom face tot posibilul pentru a duce la bun sfârșit acest Plan de măsuri, pentru a soluționa mai multe probleme care există în prezent între Republica Moldova și Federația Rusă”, a declarat Filip.

Pentru președintele belarus Aleksandr Lukașenko, acordul de liber schimb din cadrul CSI este compatibil cu Acodrul de liber schimb pe care l-a semnat Republica Moldova cu UE.

Spre deosebire de Putin, el l-a îndemnat pe Pavel Filip să profite de accesul la ambele spații comerciale. Nici celelate state CSI nu par deranjate de faptul că Republica Moldova a semnat Acordul de asociere cu UE.

Numai Rusia nu se poate împăca cu aceasta. De altfel, ”Planul de măsuri” la care se referă premierul nostru pare să fie aceeași „foiae de parcurs” adusă de Rogozin la începutul lunei iulie. Aceeași Mărie, cu altă pălărie. Aceeași Rusie, care nu mai scrâșnește din dinți, fiindcă are alte planuri.