Nicolae Negru // Ecoul votului politic

Semne diacritice

De la Kremlin auzim mereu declarații precum că politica de integrare europeană a Maiei Sandu s-ar construi pe un fundament nesigur și nu s-ar bucura de susținere populară, că majoritatea moldovenilor ar dori ca vectorul geopolitic să fie îndreptat în direcția opusă, spre est, sărind peste Ucraina, firește. Se face trimitere și la ultimele alegeri locale, care ar demonstra că sprijinul pentru cursul european al Republicii Moldova s-ar fi diminuat. Același punct de vedere îl împărtășesc și unii analiști deloc pro-Rusia, acuzând politicile ineficiente, incoerente, incompetente, zic ei, ale partidului de guvernământ.

Firește, rezultatele alegerilor puteau fi mai bune pentru PAS, dar nu numai el reprezintă cursul proeuropean. Dacă analizăm votul politic al alegătorilor în scrutinul din 5 noiembrie, vedem o clară preferință a majorității celora care s-au prezentat la secțiile de votare (vezi tabelul de mai jos) pentru formațiunile ce văd viitorul Republicii Moldova în Europa. Din mulțimea de partide și candidați independenți ce au participat la alegerile locale, o poziție cât de cât clară pro-Rusia poate fi atribuită doar câtorva – PSRM, PCRM, „Renaștere-Vozrojdenie”, „Salvați Moldova” (în spatele cărora stă criminalul Ilan Șor), care au obținut toate împreună 271 881 de voturi, ceea ce constituie 25,15% din numărul general de voturi valabil exprimate.

Dacă adăugăm aici și toți alegătorii găgăuzi (de altfel, CEC nu prezintă date cum au votat alegătorii din Autonomia Găgăuză, de parcă aceștia nu s-ar afla în Republica Moldova), presupunând că absoluta majoritate au votat pentru candidați pro-Rusia, procentul adversarilor aderării la UE se ridică la maximum 30,08% (vezi tabelul de mai jos). Și chiar dacă am plusa aici voturile pentru candidații independenți a căror orientare geopolitică nu o cunoaștem, ponderea alegătorilor pro-Rusia abia s-ar ridica la 1/3 din numărul participanților la alegeri.

Candidații independenți, pentru a fi aleși în consiliile raionale și municipale, au obținut, în medie, 486 de voturi, rezultatul minim a fost de 0 voturi (în Hâncești – 2, Nisporeni – 1), iar rezultatul maxim – de 3 333 voturi (municipiul Chișinău).

Există partide care critică vehement actuala guvernare (cum ar fi PDCM, MAN), dar și ele leagă dezvoltarea Republicii Moldova de reforme și integrarea europeană.

De ce minte aproape zilnic Kremlinul? Nu e greu de ghicit scopul său: 1) încearcă astfel să „neutralizeze” mesajele Maiei Sandu, care vorbește deschis despre agresiunea Rusiei și sprijină Ucraina; 2) justifică, din punct de vedere propagandistic, războiul hibrid, încercările de a destabiliza și răsturna actuala guvernare a Republicii Moldova.

Ce se mai poate desprinde din tabelul nostru e că, dacă partidele care au ieșit de sub „batista” Platformei Demnitate și Adevăr s-ar întoarce la „vatra” lor, ar face un bine nu numai alegătorilor derutați de puzderia de formațiuni proeuropene, ci și liderilor acestor formațiuni, căci ar trece cu certitudine pragul de intrare în Parlament și ar contribui la îmbunătățirea guvernării.

Prin urmare, chemarea la unitate și solidaritate democratică e valabilă pentru toți, nu numai pentru PAS.