Nicolae Negru // E posibilă refacerea blocului ACUM?

Semne diacritice

Fiind cunoscută deja lista posibililor candidați, se poate alcătui „harta” principalelor confruntări, a bătăliilor decisive pe ambele flancuri, pentru ieșirea în turul doi.

Pe segmentul unionist, bătălia mare se va da între Octavian Țîcu și Dorin Chirtoacă. Scopurile lor se aseamănă și, prin urmare, sunt incompatibile. Primul dorește să se afirme ca lider nou și să consolideze poziția PUN-ului apărut nu demult, ultimul arde de nerăbdare să verifice dacă a mai rămas ceva electorat în bazinul PL, după ce corabia liberală a naufragiat în mod rușinos (toată lumea știe din ce cauze). O clarificare ar fi benefică pentru mișcarea unionistă.

Rolul celorlalți candidați unioniști, independenții Ion Costaș și Constantin Oboroc, cu tot respectul față de ei, va fi secundar, ei nu reprezintă vreo echipă strălucită sau idei noi și eșecul lor nu va avea decât consecințe personale. Ar fi fost bine nici să nu candideze (povestea cu „poporul” care i-a chemat la datorie pot să o păstreze pentru nepoți), dar e dreptul lor să încerce marea cu degetul, dacă, bineîneles, vor reuși să adune semnăturile necesare.

Pe segmentul proeuropean, concurentul principal al Maiei Sandu, cotată, conform sondajelor, cu cele mai multe intenții de vot, va fi, conform acelorași sondaje, Andrei Năstase. Ar putea atrage niște voturi și Andrian Candu (dacă va fi înregistrat) și Tudor Deliu, dacă e să judecăm după viteza cu care au prezentat listele de subscripție, bazându-se, probabil, pe organizații teritoriale active. Este însă imposibil, pentru toți trei, într-un timp atât de scurt, într-o lună de campanie, să recupereze din avantajul considerabil al Maiei Sandu, chiar dacă ar ataca-o deschis, fără menajamente (ceea ce, de altfel, ar putea avea și un efect invers pentru ei).

În cazul unui eșec, cel mai mult riscă Andrei Năstase, el pune în joc viitorul partidului său. Un procent mic în alegerile prezidențiale pentru liderul PPDA ar descuraja formațiunea și simpatizanții săi în perspectiva alegerilor parlamentare, anticipate sau ordinare.

Unii propun ca el să negocieze cu PAS retragerea sa din cursă și colaborarea de mai departe, poate chiar refacerea blocului ACUM, agreată de deputații PPDA, și abandonarea ideii alegerilor parlamentare anticipate. Într-adevăr, dacă Năstase era dispus nu demult să identifice cu PAS un candidat comun neafiliat politic, de ce nu ar accepta unul afiliat și acesta să fie Maia Sandu? Iar el să-și asume un rol executiv, poate chiar de prim-ministru. Întrebarea e valabilă și pentru Tudor Deliu.

În situații extraordinare, se cer soluții extraordinare. Năstase nu pierde nimic, dacă acceptă ideea și pasează mingea pe terenul PAS, punând-o la încercare pe Maia Sandu. Când se spune că nu intri de două ori în apa aceluiași râu, trebuie precizat că aceasta nu se referă la politică, fiindcă e un domeniu „specific”, cu propriile legi, unde „totul e posibil”. Deși nu recunoaște, PAS are nevoie de PPDA, de mințile și experiența lui Igor Munteanu, Alexandru Slusari ș.a. Nu suntem siguri însă că i-ar conveni și asocierea cu PLDM.

Un candidat comun PAS-PPDA ar detensiona situația pe segmentul proeuropean, ar avea un efect mobilizator, permițându-i Maiei Sandu să nu consume energie și resurse ca să se apere de „ai săi”, concentârndu-se pe lupta cu „dușmanul” Dodon.

Pe segmentul pro-estic, bătălia din primul tur se va da între Dodon și Renato Usatîi, liderul PN. Faptul că sunt ambii legați de Rusia nu ar trebui să-i împiedice să se sfâșie unul pe altul. După ce a câștigat primăria Bălțiului, Usatîi are nevoie să-și confirme popularitatea pe plan național, ca să-și poată dezvolta propriul proiect politic, înțepenit la această etapă.

Dodon va încerca să joace contra lui Usatîi cartea geopolitică. Îl vom auzi repetând unele idei de-ale lui Lukașenko. Va specula și faptul că Usatîi este urmărit penal în Rusia, nu excludem că Dodon a și contribuit la aceasta prin fiul ex-procurorului general de acolo, cu care se află în relații de „parteneriat” economic. Succesul lui Usatîi va depinde de faptul dacă va reuși sau nu să impună alte teme decât cea geopolitică, în special corupția, justiția controlată în continuare, ineficiența administrativă. Și, firește, nu trebuie uitată punga („kuliokul”) de la Plahotniuc. Dodon poate fi dezumflat ca o pungă deșartă.