Cine-i va „spăla” pe procurori?

Semne diacritice

Lumea încearcă să ghicească ce l-a determinat pe premierul Filip să publice discuțiile de la ședința secretă a Guvernului Gaburici, din 27 martie 2015, convocată pentru a acorda garanții suplimentare, de peste 5 miliarde de lei, celor trei bănci falimentate de Ilan Șor. Oricare ar fi fost motivele sale ascunse, publicarea acestui proces-verbal relevă că Guvernul a fost pus în fața unui fapt împlinit, nevoit să acționeze în regim de urgență, aruncându-se ca un salvamar în apa tulbure a realității, la strigătul SOS al Băncii Naționale, ca să mențină sitemul bancar pe linia de plutire.

S-a evitat implicarea Parlamentului, căci exista riscul să nu se adune numărul necesar de voturi și să se creeze panică în societate prin scurgere de informație, cu consecințe catastrofale pentru toate băncile. Sar în ochi intervențiile aprinse ale ministrului Educației, Maia Sandu, revoltată de „porcăria” pe care trebuia să o voteze, fără a i se oferi informația necesară, dar și tăcerea „asurzitoare” a majorității miniștrilor, PLDM (cu excepția lui Arapu și Cibotaru) și PD (inclusiv Filip), aflați de facto în afara procesului decizional.

Indignarea Maiei Sandu i s-a transmis și lui Viorel Chetraru, directorul Centrului Național Anticorupție, care a profitat de situație pentru a-și descărca sufletul. Și el arată neputincios, depășit de situație. În Republica Moldova au fost falimentate fraudulos 15 bănci, dar în pușcărie nu a nimerit niciun bancher, s-a lamentat el, fără să explice cine a împiedicat justiția să-și facă datoria. De la Banca de Economii au furat ani la rând „toți cui nu i-a fost lene”, i-a informat Chetraru pe miniștri, menționându-i doar pe Gacikevici și Șor, plângându-se pe dificultățile pe care le întâmpină procurorii în prinderea hoților, deoarece aceștia profită de imperfecțiunea legislației. (Fiindcă veni vorba, vă amintiți, stimați cititori, cu ce se ocupa CNA în timp ce de la BEM se scoteau saci cu bani, miliarde de lei?). „Toți acei vinovați vor fi trași la răspundere. Nu o vom face noi, o vor face alții, dar ordine va fi”, a promis directorul CNA, enigmatic, dar deloc credibil, ca un puștan care amenință să se răzbune „când va crește mare”.

Ar fi curios să știm ce spunea dl Chetraru la prima ședință de acest fel, din 13 noiembrie 2014, când BNM a cerut garanții în sumă de 9,5 miliarde lei, pentru creditarea celor trei bănci falimentare. În general, CNA și Procuratura Generală datorează societății niște explicații în legătură cu furtul miliardului de la BNM. Ca să credem în bunele lor intenții, în obiectivitatea și legalitatea acțiunilor de azi, procurorii trebuie să-și facă mea culpa și să mărturisească de ce au eșuat în a-și îndeplini obligațiunile de serviciu până acum. Le-a lipsit calificarea necesară, au avut mâinile legate sau hoții sunt mai deștepți, cunosc mai bine legislația bancară și s-au mișcat mai repede decât procurorii?

Lipsa de credibilitate a justiției se resimte și mai pregnant în cazul Platon. În pofida unui șir impresionant de scheme frauduloase puse la cale de el, atât în Republica Moldova, cât și în Ucraina, o parte a presei îl victimizează, nu fără succes, ceea ce nu ar fi posibil, dacă ar exista certitudinea că Procuratura Generală și CNA nu mai execută comenzi politice, este fără cusur. Dar cine îi va „spăla” pe procurorii compromiși?

Încercarea „coordonatorului executiv” de a ne face să credem că Republica Moldova a pășit într-o nouă etapă, care va fi complet diferită de „etapa Filat”, se va nărui mereu, ca un castel de nisip, dacă nu se va asigura credibilitatea justiției – un obiectiv imposibil de atins, dacă vor rămâne nepedepsiți procurorii care au asistat complice sau prostește, din incompetență, la devalizarea BEM și BNM.

De ce dl Plahotniuc, care a controlat cel puțin politic BNM, Procuratura Generală și CNA, continuă să-i protejeze pe funcționarii respectivi este o altă enigmă la care trebuie să răspundă, dacă vrea să-l înlocuiască pe Filat, iar PD să se „extindă” asupra teritoriului pierdut de PLDM. O înlocuire „mecanică” nu este posibilă. Enorma încredere de care s-a folosit (dar nu a fost capabil să o aprecieze, după cum se vede) Filat nu îi revine în mod automat „coordonatorului executiv” prin preluarea forțată, dubioasă, de către PD a postului de premier. Până justiția nu se va spăla sau nu va fi spălată de păcatul complicității la furtul miliardului, reabilitarea lui Plahotniuc este imposibilă, și incertitudinea,imprevizibilul, pericolul catastrofei va atârna ca sabia lui Damocles deasupra Republicii Moldova.