Nicolae Negru // Ce a fost?

Semne diacritice

Ce a fost? Care e sensul hotărârilor adoptate vineri de majoritatea deputaților, „coordonați” de Dodon, Șor, Plahotniuc? De ce au anulat prorpria decizie, votată în 2019, dar numai în partea referitoare la Domnica Manole, nu și la Vladimir Țurcan, care a fost selectat pe aceleași criterii politice ca și Domnica Manole?

Cum s-a ajuns la un asemenea grad de sălbătăcie, la o grosolană, nerușinată acțiune de răzbunare în văzul lumii, la un comportament de haită? Au pierdut orice simț moral, minima decență?

Chiar admițând că au greșit, că nu sunt întrunite toate condițiile de dizolvare a Parlamentului, cum li se imputează, când direct, când voalat, celor trei magistrați, ei au greșit în limitele competenței lor prevăzute de Constituție, pe când deciziile de vineri ale deputaților socialiști, șoriști și „Pentru Moldova” sunt interzise cu claritate de Constituție. Și-a pierdut Dodon rațiunea odată cu funcția prezidențială? El nu a fost niciodată prea tare din acest punct de vedere.

Ca să ne dăm seama ce se urmărește cu adevărat, să presupunem că Dodon-Șor-Plahotniuc reușesc să o elimine pe Domnica Manole și să ia sub control Curtea Constituțională, în pofida avertismentelor ce vin dinspre SUA și UE, România și Ucraina, Germania, Franța, Lituania, dinspre Consiliul Europei, Comisia de la Veneția, care a cerut anularea deciziilor de vineri ale Parlamentului ca fiind anticonstituționale.

Dacă vor obține controlul asupra CC, ei vor bloca dizolvarea Parlamentului și vor guverna nestingheriți până în 2023. Însă relațiile cu partenerii din Vest, cu România și Ucraina vor fi compromise, Acordul de asociere cu UE va fi pus sub semnul întrebării. Dar poate anume acesta e scopul: ca Republica Moldova să-și strice relațiile cu Occidentul și să se pomenească în situația Belarusului, dependentă, în toate problemele, de Rusia, de Putin?

Nu excludem ca planul căpcăunului tricefal Dodon-Șor–Plahotniuc e izolarea și reinstaurarea unei cortine de fier pe Prut, ca să nu le mai reproșeze nimeni că nu au întors până acum miliardul furat din BNM. (Comparativ cu oligarhii și mafioții din Rusia, ei par niște… hoți de buzunare.) Întâmplător să fi plecat vineri Dodon la Moscova? Întâmplător au sosit și vaccinurile în acea zi, nu chiar cantitatea promisă de 182 de mii de doze, nu chiar aprobate de UE, dar calul de dar nu se caută la dinți, nu-i așa? Prea multe coincidențe, prea multe semne de întrebare…

Să fie alianța dintre PSRM, Partidul Șor și grupul „Pentru Moldova” coordonată de același Kozak?

Dacă ne amintim de unde a pornit Alianța ACUM-PSRM, de ce ne-am mira unde s-a ajuns? Având la dispoziție o majoritate prorusă în Parlamentul de la Chișinău (după cum s-a exprimat secretarul de presă al lui Putin), e logic ca Moscova să se opună alegerilor anticipate. Spre deosebire de Berlin (nașul secund al Alianței Kozak 1), Moscova cunoaște proverbul românesc cu vrabia din mână și cioara din par. Așa că nu ne vom mira dacă mâine ea va anunța deconspirarea unui complot occidental împotriva lui Dodon, Șor și Plahotniuc.

Ce va fi?

Anunțata, joi, deconcentrare a trupelor ruse adunate la frontiera cu Ucraina a făcut lumea să respire mai ușor, în pofida pandemiei covidice ce se ridică pe al treilea val. Câteva săptămâni, Rusia a ținut în tensiune maximă Occidentul, care încerca să ghicească ce e în capul lui Putin: va ataca sau nu Ucraina?

Ordinul de retragere i-a surprins pe liderii occidentali chiar în momentul când ei se gândeau cum să-l îmbuneze, cum să-l distragă pe Putin de la gândurile sale negative privind „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului trecut”. Cu acest prilej, Biden a anulat intrarea a două distrugătoare americane în Marea Neagră, i-a propus o întâlnire bilaterală „în alb” (Putin urmând să stabilească perioada, locul și problemele de discutat) și l-a invitat la summitul schimbărilor climatice, ca să împărtășească experiența Rusiei în domeniul ecologic.

Comanda „Otboi!” (dezangajare) sonorizată de ministrul rus al Apărării, Serghei Kujughetovici Șoigu, a avut efectul îndepărtării unui chibrit de butoiul cu pulbere. Să sperăm că această spaimă le va fi de folos decidenților din capitalele vestice, căci data viitoare, când nu va mai exista riscul stopării construcției Nord Stream 2 și al tranzitului de petrol și gaze naturale din Rusia spre Germania, Putin, având mâinile dezlegate, ar putea să procedeze altfel. Ce a fost? – se întreabă toată lumea. A fost un gest sfidător, o încercare de minte, e cât se poate de clar. Ce va fi? – aceasta ar trebui să fie întrebarea zilei.