Nicolae Negru // Alegerile locale, miza geopolitică

Semne diacritice

Săptămâna trecută, consiliile electorale de circumscripție și-au deschis ușile pentru cetățenii dornici să se înregistreze candidați la funcțiile de primari și consilieri în alegerile locale generale din 5 noiembrie. Dacă e să judecăm după numărul concurenților așteptând deschiderea CEC din Chișinău sau Bălți, asupra cărora s-a concentrat atenția televiziunilor, interesul e viu și bătălia electorală se arată a fi aprigă, deși se credea că războiul din Ucraina și crizele aferente vor diminua elanul multora de a candida și a-și asuma responsabilități publice.

Oricum, miza acestor alegeri e mai mare ca niciodată, depășind cadrul local, e politică și geopolitică în același timp, rămânând și un test de supraviețuire pentru multe partide de pe flancul drept și stâng - unele din ele, suferind înfrângere rușinoasă în alegerile precedente, prezidențiale și parlamentare, sunt afectate grav de complexul de inferioritate, altele, nou apărute, cu lideri ambițioși, activi, dornici de succes, dar ignorați de guvernarea actuală, ard de nerăbdare să-și demonstreze potențialul și să ocupe locul care cred că-l merită pe sena politică, strâmtorând PAS-ul arogant, iar a treia categorie - partidele „de buzunar”, minuscule, fondate din rațiuni misterioase și finanțate din buzunare oligarhice, participă ca să-și marcheze existența și să poată participa la celelalte viitoare alegeri.

Sigur, în peisajul nostru electoral nu lipsește, ca întotdeauna, Rusia. Dornică de răzbunare, reprezentată de PSRM și PCRM, ea și-a unit eforturile și cu Ilan Șor, măcinat de același sentiment, jucându-și ultima carte. Aceasta combinație de frustrări imperial-criminale face ca lupta electorală de pe plan local să capete valențe geopolitice inedite, nu neapărat exprimate deschis, dar vizibile la numărarea voturilor, știindu-se opțiunile proruse ale partidelor respective.

Șor părea de neoprit după victoria din Autonomia Găgăuză, dar șansele sale s-au redus mult după ce Curtea Constituțională a lăsat în vigoare legea care le interzice membrilor executivului și aleșilor de toate nivelurile ale fostului partid Șor să candideze timp de cinci ani în alegeri. Dramatismul confruntării electorale crește după reținerea deputaților Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, în urma dezvăluirilor ex-deputatei Arina Spătaru, care, sub acoperirea unei alte identități, inventate de Procuratura Anticorupție, s-a întâlnit cu Șor în Israel, simulând intenția de colaborare cu el, aflându-i unele secrete. În spatele lui Ilan Șor stă Rusia, spune Arina Spătaru, el e angajat într-o luptă pe viață și pe moarte pentru deturnarea cursului european al Republicii Moldova.

Firește, Moscova, al cărei obiectiv e să modeleze realitatea noastră în conformitate cu declarațiile Mariei Zaharova de la MID, principala fiind că actuala guvernare de la Chișinău nu ar reprezenta majoritatea cetățenilor moldoveni, nu se va baza numai pe Șor, Dodon, Voronin etc., Rusia dispune și de alte căi de acces la alegătorii din lumea întreagă, de aceea scrutinul din 5 noiembrie va fi și un test pentru toate instituțiile responsabile de funcționarea statului moldav, de asigurarea unor alegeri libere și corecte. Iar aceasta înseamnă, în primul rând, eliminarea din circuitul electoral a banilor murdari și limitarea activității „fabricilor de troli” pe rețelele sociale.

Pe de cealaltă parte, liderii PAS demonstrează că pot juca dur. Câștigând alegerile precedente eludând geopolitica, ei se văd nevoiți de data aceasta să procedeze invers, să le vorbească alegătorilor despre riscurile geopolitice ale unui vot care ține seamă doar de calitățile „manageriale” ale candidaților. A spus-o și președinta Maia Sandu, recent, că banii europeni vor veni în localități în funcție de votul cetățenilor. Partidului de guvernământ i se mai cere și o conlucrare reală, nu numai declarativă, cu partidele proeuropene, acolo unde șansele reprezentanților PAS sunt mai mici.