Protestele elevilor se extind în Franța: ciocniri cu poliția, grevă a profesorilor și 5.000 de arestări.gebru

Forţele de ordine s-au ciocnit din nou vineri cu elevii de liceu în mai multe regiuni ale Franţei, iar sindicatele au chemat profesorii la grevă. Guvernul preşedintelui Emmanuel Macron încearcă să ţină sub control protestele tot mai violente, generate de condiţiile din sălile de clasă şi de subfinanţarea învăţământului.

Gazul lacrimogen a acoperit străzile din oraşul Strasbourg, în estul ţării. La Marsilia, în sud, protestatarii au lansat artificii către poliţişti, iar la Rennes, în vest, au fost incendiate pubele de gunoi.

În La Ciotat, în apropiere de Marsilia, un tânăr a stropit cu benzină un profesor, potrivit unui purtător de cuvânt al autorităţii educaţionale din regiune. Într-o înregistrare distribuită pe reţelele sociale, un bărbat poate fi văzut ţinându-se de faţă, după ce o persoană cu glugă şi mască de protecţie stropeşte spre el un lichid dintr-o sticlă. Circumstanţele incidentului nu au fost stabilite.

Protestatarii din Pantin, la periferia Parisului, au dat foc unor obiecte, inclusiv unor garduri, şi au aruncat cu petarde în forţele de ordine, înainte de a fugi.

După o şedinţă de criză a guvernului desfăşurată joi, o sursă apropiată prim-ministrului a declarat că demonstraţiile s-au transformat dintr-o mişcare de protest în violenţe urbane. Ministrul justiţiei, Gerald Darmanin, a afirmat că mişcarea a fost deturnată de „persoane din afară”.

GREVA PROFESORILOR

Cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale de anul viitor, sondajele de opinie indică în mod constant profunda nepopularitate a lui Macron şi a guvernului său de centru-dreapta. Reducerile bugetare prevăzute, care agravează criza de finanţare din învăţământ, au alimentat nemulţumirea.

Ministrul educaţiei, Edouard Geffray, a declarat că 65 de cadre didactice au fost rănite în timpul tulburărilor, printre care se numără 40 de directori de şcoli.

Mai mulţi elevi din regiunea Parisului au afirmat la începutul săptămânii că nu vor participa la protestele de vineri, din cauza escaladării violenţei.

Între timp, sindicatele au convocat pentru marţi o grevă a cadrelor didactice, la o săptămână după ce angajaţii din sectorul public au intrat în grevă.

„(Violenţa) este regretabilă, dar... când cererile rămân fără răspuns ani de zile şi având în vedere contextul politic şi geopolitic, există mai multe condiţii care îi pun... pe elevi într-o stare reală de anxietate”, a declarat profesoara Sandra Champain-Seller.

PĂRINŢII AR TREBUI SĂ PLĂTEASCĂ DESPĂGUBIRI

Protestele au izbucnit în regiunea Parisului săptămâna trecută, dar au devenit din ce în ce mai violente pe măsură ce s-au extins la nivel naţional.

Ministrul francez de interne, Laurent Nunez, a declarat vineri că, începând de luni, poliţia a arestat în total aproximativ 5.000 de persoane, majoritatea adolescenţi.

Ministrul justiţiei, Darmanin, declarase anterior că părinţii celor care au provocat pagube materiale ar trebui să plătească despăgubiri.

Patru sute de licee, aproximativ unul din zece, au fost închise vineri din cauza tulburărilor. În acelaşi timp, Geffray i-a îndemnat pe părinţi să-şi împiedice copiii să participe la proteste.

Unii părinţi au susţinut manifestaţiile. Vincent Martin s-a alăturat fiicei sale în faţa liceului Helene Boucher din Paris şi a afirmat că elevii „au în mod fundamental dreptate să ceară condiţii de învăţare mai bune”.

EDUCAŢIA VA BENEFICIA DE O CREŞTERE A BUGETULUI SUB NIVELUL INFLAŢIEI

Elevii care blochează accesul în licee şi-au exprimat nemulţumirea faţă de supraaglomerarea sălilor de clasă, lipsa cronică de profesori şi clădirile dărăpănate. Ei acuză autorităţile de ani de subinvestiţii în sistemul de educaţie.

„Suntem 35 de elevi în clasă, nu avem suficiente scaune în sălile de clasă, iar pauza de prânz de o oră este prea scurtă pentru ca toată lumea să apuce să mănânce”, a declarat Kesia, în vârstă de 15 ani, elevă în suburbia pariziană Pantin, înainte de a fugi când poliţia a folosit gaze lacrimogene.

Conform proiectului de buget pentru 2027 prezentat joi de guvern, bugetul pentru educaţie urmează să crească cu 1,7%, sub rata inflaţiei, ajungând la 65,53 miliarde de euro, fără a include pensiile cadrelor didactice.

Educaţia este, în mod tradiţional, cel mai mare post bugetar, însă situaţia se va schimba anul viitor. Costurile serviciului datoriei sunt estimate să ajungă la 74,5 miliarde de euro, potrivit proiectului de lege.

Conform forumului global de politici al OCDE, cheltuielile Franţei pentru educaţie se situează la mijlocul intervalului înregistrat în rândul ţărilor membre. Acestea au crescut între 2015 şi 2022, însă ponderea lor în buget a scăzut uşor.

ACUZAŢII DE VIOLENŢĂ POLIŢIENEASCĂ

Agenţiile de informaţii au declarat în cadrul unei şedinţe de criză că mişcarea de protest a fost iniţiată de politicieni din partidul de extremă stânga LFI. Liderii parlamentari ai LFI au respins acuzaţiile şi au acuzat guvernul că politizează protestele în perspectiva alegerilor.

Organizaţiile pentru drepturile omului au acuzat poliţia că a folosit tactici dure împotriva minorilor, inclusiv bastoane, gaze lacrimogene şi arme neletale care trag proiectile de cauciuc. Autorităţile franceze au deschis mai multe anchete pentru a examina acuzaţiile de violenta poliţienească.

Una dintre aceste anchete va examina cazul unui adolescent de 16 ani, care a suferit o leziune la ochi după ce poliţia a tras cu gloanţe de cauciuc în mulţimea de protestatari, potrivit prietenilor săi.