Nicolae Negru // A ieșit Orhei din componența Republicii Moldova?

Semne diacritice

Un caz ieșit din comun: premierul Dorin Recean a fost împiedicat să intre în sala de conferințe a Consiliului raional din Orhei, fiind nevoit să discute cu primarii locali, convocați de el, în coridor, stând în picioare.

Gestul sfidător, impertinent, de a nu-l lăsa pe premierul Republicii Moldova să intre în sală și l-a asumat președintele Consiliului raional, Dinu Țurcanu, motivând că vizita lui Dorin Recean nu a fost coordonată cu autoritățile raionului. Conform PRO TV Chișinău, în timp ce premierul stătea de vorbă cu primarii, președintele Consiliului raional, membru al „Partidului Șor”, relata live pe o rețea socială, în fața primăriei, explicând de ce l-a sfidat pe premier: „Faima actualului prim-ministru, de pe timpul când era în slugi la Guvernul Filat, vă aduceți aminte, faimosul slogan... cu capul de asfalt. Așa se exprima actualul prim-ministru despre cei care cumva îndrăzneau să aibă o opinie separată”...

Putem înțelege supărarea dlui Țurcanu pentru că nu a fost anunțat despre vizita premierului, dar aceasta nu-i dă dreptul să-i închidă ușa în nas. Și cu atât mai mult să-și justifice neobrăzarea trișând (fraza „cu capul de asfalt” nu era un „faimos slogan”, ci a fost extrasă dintr-o înregistrare obscură a unei discuții telefonice pe care Recean a avut-o cu un alt înalt funcționar, membru al PLDM, despre niște controale la o întreprindere cu capital străin). Astfel înțelege dl Dinu Țurcanu să facă „politică”, să-și camufleze gestul de nesupunere administrativă cu „îndrăzneala” unui opozant, fluturându-și „opinia separată”, un fel de „Vodă da și Hâncul ba”, fiind de fapt o marionetă a criminalului Șor, un lacheu care comite o josnicie.

Conform Constituției, Guvernul „exercită conducerea generală a administrației publice” din care fac parte și administrațiile publice locale. Chiar dacă „administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilității autorităților administrației publice locale și ale consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit”, „aplicarea principiilor enunțate nu poate afecta caracterul de stat unitar”.

Cu alte cuvinte, raionul Orhei nu poate fi transformat într-o ocină, într-un fief al cuiva, în afara preocupărilor administrației publice centrale, ale Guvernului, - gestul lui Dinu Țurcanu trebuie privit ca o manifestare de „autonomie” totală, de separare, pe plan administrativ, a raionului Orhei de restul teritoriului Republicii Moldova.

De cealaltă parte, în mod ciudat, Dorin Recean s-a împăcat cu tratamentul umilitor, spunând că nu îl „deranjează” faptul că „unii fac politică din vizita prim-ministrului la Orhei”, interpretând comportamentul președintelui Consiliului raional doar sub aspect etic, ca lipsă a celor „șapte ani de acasă”. Dacă lui Recean nu-i pasă de imaginea personală, e treaba lui. Însă el nu e în drept să terfelească „tunica” de premier. Aceasta s-a văzut și în modul lipsit de rigoare, frizând neglijența, iresponsabilitatea și aroganța, cu care și-a improvizat vizita.

Afrontul adus primului ministru nu poate fi trecut cu vederea. Instituțiile statului trebuie să intervină pentru a-l readuce pe președintele raionului Orhei Dinu Țurcanu (alias Ilan Șor) în simțiri, pentru a-l sili să se conformeze raportului de subordonare stipulat de legislație.

Asta cu atât mai mult cu cât, mâine-poimâine, Ilan Șor ar putea „cuceri” o nouă ocină - Autonomia Găgăuză. Judecând după rezultatele primului tur al alegerilor pentru funcția de bașcan, și acolo nu s-a reușit organizarea unei competiții electorale corecte, cu adevărat democratice, eliminându-se mituirea alegătorilor și folosirea banilor murdari, de proveniență obscură, „investiți” din abundență în candidata Partidului „Șor”, care a cheltuit pentru campania sa mai mult decât ceilalți șapte candidați luați împreună, conform datelor Mold-Street.com. Atâta timp cât administrația publică centrală eșuează în exercitarea unor părți importante ale funcțiilor sale, ne putem pomeni că, rând pe rând, administrațiile publice locale vor scoate unitățile administrativ-teritoriale de sub incidența Constituției, vor „ieși” de facto din componența Republicii Moldova.