Moldova la răscruce: Alegerile parlamentare care ar putea rescrie viitorul european al națiunii

Moldova va merge duminică la urne pentru alegerile parlamentare, pe care preşedintele său le-a prezentat drept cele mai cruciale din istoria acestei mici națiuni. Rezultatele vor determina dacă Moldova, fostă republică sovietică independentă din 1991, îşi va continua drumul spre integrarea occidentală sau va reveni sub influența Rusiei. Viitorul Moldovei, țară cu 2,4 milioane de locuitori, plasată strategic între Ucraina şi România, este observat de întreaga Europă. Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a subliniat că Moldova necesită susținere pentru a evita influența rusească, cum s-a întâmplat cu Georgia şi Belarus. El a spus că „Europa nu își poate permite să piardă şi Moldova”, în cadrul Adunării Generale a ONU de la New York.

Moldova a dobândit o importanță disproporționată în arena diplomatică datorită proximității sale de Ucraina și alianței NATO prin granița cu România, dar și datorită traiectoriei sale politice. În 2021, Moldova a optat pentru partidul pro-european Acțiune şi Solidaritate al preşedintei Maia Sandu, cu un sprijin covârșitor. După invazia Rusiei în Ucraina, Moldova a înaintat rapid cererea de aderare la UE şi a primit statutul de candidat, sperând să devină membru până în 2030. Maia Sandu a fost realeasă anul trecut, însă un referendum privind aderarea la UE a arătat un suport strâns, ceea ce ridică întrebări despre direcția pe termen lung a țării. Campaniile electorale au fost marcate de acuzații de amestec rusesc, inclusiv o schemă de mituire electorală de aproximativ 15 milioane de dolari.

Sondajele actuale sugerează că PAS se confruntă cu o provocare majoră din partea opoziției pro-ruse. Fără o majoritate clară, guvernul ar putea întâmpina dificultăți în implementarea reformelor economice şi politice esențiale pentru aderarea la UE, în timp ce continuă să contracareze sărăcia, inflația și fluxul de refugiați ucraineni. Sandu avertizează că un guvern pro-Moscova ar putea servi ca „rampă de lansare pentru atacuri hibride asupra UE”, idee susţinută de liderii europeni. Premierul Poloniei, Donald Tusk, a vizitat Chişinăul, subliniind că „nu poate exista o UE sigură fără o Moldovă independentă”.

CINE SUNT ACTORII CHEIE?

Maia Sandu, absolventă a Universității Harvard și fostă funcționară la Banca Mondială, a fondat partidul PAS în 2016. Unul dintre partenerii săi apropiați este Dorin Recean, premier din februarie 2023. PAS se confruntă cu Blocul Patriotic, o alianță pro-rusă din care face parte ex-preşedintele Igor Dodon. Aceștia se tem că integrarea europeană ar periclita independența Moldovei și doresc să întărească relațiile cu Rusia.

Partidele mici ar putea juca un rol esențial. Blocul Alternativa, condus de Ion Ceban și Alexandru Stoianoglo, încearcă să atragă alegătorii nemulțumiți de guvern. Pro-european la suprafață, Alternativa acuză guvernul de eşecuri în infrastructură şi politici de welfare. Unii analiști cred că ar putea fi un strategem pentru a măcina sprijinul pentru PAS, păstrând un canal de influență rusească. Populistul Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, completează peisajul politic.

CUM FUNCŢIONEAZĂ SISTEMUL ELECTORAL?

Alegătorii vor selecta duminică 101 parlamentari într-un sistem proporțional. Diaspora, estimată la un milion de moldoveni peste hotare, va fi esențială pentru rezultat, având o influență semnificativă la alegerile anterioare. În Transnistria, 277.000 de alegători sunt înregistraţi, dar participarea a fost scăzută. Totuși, Rusia având o prezență intensă a propagandei în regiune, ar putea influența situația.

CARE ESTE REZULTATUL PROBABIL?

Sondajele plasează PAS în frunte, dar cu un avantaj mic. Chiar dacă ar obține prima poziție, ar putea să nu aibă o majoritate clară, ceea ce ar complica formarea guvernului. Orientarea politicii externe ar putea duce la alegeri anticipate dacă impasul este prea mare. O altă posibilitate este consolidarea blocului pro-rus, care ar afecta parcursul european al Moldovei. Tensiunile cu privire la influențele externe sunt mari, după ce autoritățile au reținut 74 de persoane implicate în comploturi pro-ruse. Dezastrul ar putea submina încrederea electoratului. Potrivit unui raport de la Digital Forensic Research Lab, Moldova se confruntă cu „amenințări hibride persistente conduse de Rusia”.