MIGRAȚIE // Ai noştri PLEACĂ, dar străinii VIN cu miile la muncă în R. Moldova

CONTRAST // În timp ce sondajele demonstrează că peste 400 de mii de moldoveni își caută o viață mai bună peste hotare, străinii vin să muncească în R. Moldova

În cel mai sărac stat din Europa, după cum este catalogată R. Moldova, crește de la an la an numărul cetățenilor străini care își perfectează permise de muncă în țara noastră. Dar și numărul străinilor care activează ilegal în diferite domenii aproape că s-a dublat în 2014, arată datele Biroului de Migrație și Azil. În condițiile în care mii de moldoveni mai cred că visurile lor se vor realiza în Occident, Italia a ajuns pe locul trei în topul statelor din care provin cei veniți la muncă în R. Moldova.

La 31 decembrie 2014, au fost înregistraţi 1 866 de străini stabiliți în Republica Moldova în scopul desfășurării activității de muncă. Printre ei se numără directori sau administratori de întreprinderi cu capital mixt sau străin, ingineri, constructori, bucătari sau angajați în domeniul comerțului cu ridicata. Zeci de migranți pot fi observați în piețele din Chișinău sau la spălătoriile auto din capitală.

Companii străine, în căutare de personal calificat

Potrivit legislației naționale, străinii care investesc cel puţin o sută de mii de dolari în R. Moldova primesc automat drept de şedere provizorie în scop de muncă pentru un termen de doi ani, cu posibilitatea prelungirii documentului. Pentru investiții de peste 200 de mii de dolari, obții acte de ședere pentru trei ani, iar dacă dezvolți afaceri în țara noastră cu jumătate de milion de dolari, ai dreptul să muncești aici până la zece ani. În majoritatea cazurilor, funcțiile-cheie în cadrul unor companii străine nu sunt ocupate de moldoveni. Drept exemplu pot servi întreprinderile deschise pe teritoriul Zonei Economice Libere Bălți. „Străinii care muncesc aici sunt în funcții de conducere. Se ocupă de partea financiară, cea logistică sau vin să instaleze sau să repare diferite utilaje de import. În R. Moldova nu sunt asemenea specialiști. Mulți vin în calitate de antrenori, pentru că elevii veniți din școli profesionale nu au aptitudinile necesare pentru a lucra și trebuie instruiți suplimentar. Nu sunt străini angajați ca muncitori de rând în aceste companii”, afirmă Vasile Șoldan, viceadministratorul Zonei Economice Libere Bălți.

Muncă necalificată

În ultimii ani, se înmulțesc și localurile care propun moldovenilor să guste din bucatele tradiționale ale altor țări. Restaurante italiene, japoneze sau spaniole sunt practic în fiecare sector al capitalei, iar o parte din personal este din străinătate. „Sunt de aproape un an în Chișinău și chiar îmi place. O să-mi prelungesc la sigur contractul de muncă. Fac ceea ce-mi place, la fel ca acasă, dar aici pregătesc bucate pentru clienți selecți. Încercăm să-i cucerim pe moldoveni”, ne spune Massimo, bucătarul unui restaurant italian. Sute de străini vin în R. Moldova și pentru muncă necalificată. La reparația drumurilor sau pe șantiere de construcții au fost angajați anul trecut zeci de cetățeni turci, iar comerțul este preferatul străinilor veniți din state asiatice.

De la turism, la lucru

Unii au venit în R. Moldova pentru odihnă și senzații tari, dar au fost tentați să rămână. Este și cazul lui Musa, un tânăr dinAzerbaidjan care vinde fructe într-o piață din Chișinău. „Am vrut să călătoresc. M-am urcat în tren și am venit în R. Moldova despre care mi-au povestit niște cunoscuți. Mi-a plăcut aici și am rămas. Acum am familie aici, un copil și nu mă mai întorc acasă”, este convins tânărul, mai ales că i-au murit și rudele apropiate din Azerbaidjan. Musa și-a convins mama, care mai este în viață, să se mute la Chișinău. Întrebat cât câștigă lunar în comerț, tânărul zice că vreo 500 de dolari, chiar mai mult decât ar fi putut câștiga la baștină.

Statut de șomer pentru străini

Totodată, străinii sosiți în migraţie de familie, apatrizii sau cei care au obţinut o formă de protecţie în R. Moldova au dreptul să se înscrie la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) pentru a-și găsi un serviciu. În 2014, au fost înregistraţi 162 de străini cu statut de şomeri, aproape jumătate fiind femei. „Aceștia au acces la toate serviciile și măsurile de ocupare a forţei de muncă în condiţiile stabilite de lege. Agențiile teritoriale au susținut anul trecut la angajare 49 de străini, iar pentru integrarea profesională, 11 persoane au fost direcționate și au absolvit cursuri gratuite de calificare și recalificare”, explică Ion Holban, directorul ANOFM.

Străini trimiși acasă

Totodată, în 2014 a crescut cu 91% numărul cetățenilor străini care au fost identificați de ofițerii Biroului de Migrație și Azil cădesfășurau activități neautorizate de muncă pe teritoriul R. Moldova. Autoritățile au înregistrat 374 de astfel de cazuri, față de 195 în anul 2013. Aceștia primesc decizii de părăsire a teritoriului, cu interdicția de a mai intra în R. Moldova pe un termen de la șase luni până la cinci ani. „Persoanele pe care le-am identificat sunt în mare parte cetățeni ai statelor vecine – România și Ucraina, care au permise de mic trafic la frontieră, dar încalcă regulile și vin să muncească la noi. De cele mai multe ori, îi găsim în piețe, pe șantierele de construcții, prin localuri de alimentație publică, în spălătorii auto. Au fost și taximetriști. Au fost identificați și turci care au venit ca turiști, dar finalizau lucrările de construcție la o clădire. Agentul economic a fost amendat cu 5 000 de lei și persoanele - cu o mie de lei. Cei fără acte se iau în custodie publică, până când se finalizează procedura de documentare și sunt trimiși acasă. Poate dura până la șase luni”, precizează Boris Gandrabura, șeful Secției nord a Biroului de Migrație și Azil.

Iurie Morcotîlo, cercetător economic, Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”:

„Dacă este vorba despre companii străine care deleagă persoane din afară pentru funcții de conducere în filialele din R. Moldova, trebuie să ne bucure acest fenomen. Ei aduc un management de calitate, la standarde care nu se practică la noi. Cât privește munca necalificată, este un fenomen îngrijorător. Înseamnă că pe piață se formează o discrepanță între cerere și ofertă din cauza plecării masive a moldovenilor peste hotare. Unele raioane devin destul de competitive, cum ar fi Ungheni, Bălți sau Chișinău și atrag cetățeni din statele vecine. Regiunile Ucrainei sau României de la hotarul cu R. Moldova sunt cele mai sărace și oamenii văd o perspectivă la noi, folosind ilegal permisele de mic trafic. Posibil, mulți migranți, mai ales din țările asiatice, folosesc R. Moldova doar ca țară de tranzit pentru a ajunge în Occident.

Permise de muncă eliberate cetățenilor străini