Maia Sandu: unirea cu România rămâne opțiune „eventuală”, prioritară este aderarea Republicii Moldova la UE pentru a rămâne parte a lumii libere

Unirea cu România ar fi una dintre modalităţile prin care Republica Moldova ar putea avea garanţia că va rămâne parte a lumii libere şi va trăi în pace, în special în actualul context regional şi internaţional, a explicat, joi, preşedinta Maia Sandu în prima sa conferinţă amplă de presă din acest an. Ea a menţionat că nu a discutat despre subiectul unirii cu liderii europeni şi a reiterat că ţara se va concentra pe aderarea la UE, întrucât în prezent nu există o opinie publică favorabilă unirii în rândul electoratului moldovean.

„Ceea ce-mi doresc cel mai mult pentru Republica Moldova este să fim în pace, cetăţenii noştri să fie în pace şi siguranţă, şi să rămânem parte a lumii libere. Astea sunt, din punctul meu de vedere, lucrurile cele mai importante, în special în contextul regional şi internaţional tot mai dificil. Acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova (la UE) şi, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecţia României”, a declarat Maia Sandu în conferinţa de presă de joi, susţinută după ce declaraţii anterioare ale sale, favorabile unirii, au stârnit reacţii aprinse atât la Chişinău, cât şi la Moscova, iar la Bucureşti au fost exploatate politic.

Maia Sandu a subliniat din nou că, în acest moment, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, şi a accentuat că într-o democraţie se respectă voinţa populară. „Suntem o ţară democratică şi mergem strict după decizia cetăţenilor”, a declarat Maia Sandu.

Preşedinta Republicii Moldova a precizat, totodată, că nu a abordat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri între cele două state. Ea a explicat că, în ultimele discuţii internaţionale, accentul a fost pus pe integrarea europeană, reforme şi consolidarea rezilienţei ţării, nu pe scenarii de reunificare.

Recent, într-un interviu acordat unor jurnalişti britanici, Maia Sandu a afirmat că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România dacă ar avea loc un referendum pe această temă. Ea a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida rezilienţa Republicii Moldova, într-un context în care Federaţia Rusă poartă un război de agresiune împotriva Ucrainei şi a încercat să influenţeze procesele electorale din Republica Moldova. Declaraţia preşedintei a generat un val de reacţii pe ambele maluri ale Prutului şi a intensificat discuţiile publice despre unirea celor două ţări.

După afirmaţiile Maiei Sandu, mai mulţi oficiali de la Chişinău, inclusiv premierul Alexandru Munteanu şi ministrul culturii, Cristian Jardan, au anunţat că ar susţine unirea în cazul unui vot în acest sens. La rândul său, deputatul partidului Democraţia Acasă, Vasile Costiuc, cunoscut pentru poziţiile sale unioniste şi apropierea sa de anumite cercuri unioniste din România, a comunicat că intenţionează să propună organizarea unui referendum pe acest subiect la prima şedinţă a Parlamentului din acest an.

În prezent însă, datele sociologice arată că ideea unirii nu beneficiază de sprijinul majorităţii cetăţenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, indică faptul că 33,4% dintre cetăţeni ar susţine unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indecişi. Cercetarea a fost realizată în perioada 12-22 septembrie, pe un eşantion de 1 117 persoane, fără includerea cetăţenilor din regiunea transnistreană. Marja de eroare este de ±2,9%.

Pe 27 martie 2018, când s-au împlinit 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România, Parlamentul de la Bucureşti a adoptat o declaraţie prin care se menţionează că România „va fi întotdeauna pregătită” să susţină orice demers de reunificare, dacă cetăţenii Republicii Moldova îşi vor dori acest lucru.

RELAŢIE „STRATRGICĂ” CU ROMÂNIA

Relaţia „strategică” cu România constituie un pilon esenţial pentru securitatea şi stabilitatea Republicii Moldova, dar şi pentru dezvoltare şi pentru parcursul său european, a subliniat Maia Sandu în conferinţa de presă, care a durat aproape două ore. Ea a arătat că sprijinul politic, economic şi energetic venit din partea României a fost decisiv în ultimii ani, iar cooperarea dintre cele două state se va aprofunda pe măsura avansării integrării europene a Republicii Moldova.

Pe de altă parte, atâta timp cât războiul Rusiei se desfăşoară la graniţă, securitatea şi rezilienţa Republicii Moldova depind în mod direct de rezilienţa Ucrainei. De aceea, sprijinul ferm şi consecvent acordat Ucrainei este esenţial, a explicat Maia Sandu. „Noi în continuare vom rămâne de partea Ucrainei şi o vom sprijini cu resursele noastre modeste şi cu vocea noastră fermă în forurile internaţionale”, a promis şefa statului.

Întrebată dacă Rusia reprezintă un risc pentru Moldova, Maia Sandu a afirmat că, în regiune şi pe întreg continentul, „Rusia rămâne o sursă majoră de destabilizare”. În opinia sa, războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să reprezinte un risc semnificativ de securitate pentru Republica Moldova. Prin urmare, consolidarea instituţiilor statului, a economiei şi a capacităţii de apărare rămân priorităţi-cheie ale autorităţilor de la Chişinău.

Întrebată dacă aderarea la NATO se află pe agenda sa politică, Maia Sandu a reamintit că neutralitatea ţării este înscrisă în Constituţie. „Respectăm voinţa cetăţenilor”, a repetat ea. „Dar, respectând Constituţia, reuşim, totuşi, să stabilim parteneriate care să poată să ne ajute să ne consolidăm sistemul de apărare. Odată deveniţi membri ai UE, bineînţeles că şi protecţia, securitatea noastră, va fi mult, mult mai înaltă decât astăzi, când nu suntem stat membru”, a punctat preşedinta.

Pregătirea pentru aderarea la UE rămâne unul dintre obiectivele majore pe care Maia Sandu şi le-a asumat pentru acest an. Creşterea gradului de îndeplinire a criteriilor de aderare la toate capitolele, accelerarea reformelor şi avansarea cât mai rapidă în negocierile cu Bruxelles sunt, potrivit şefei statului, priorităţi care trebuie să asigure Republicii Moldova ancorarea fermă în spaţiul european şi consolidarea securităţii sale pe termen lung.