Maia Sandu a prezintat prioritățile Președinției pentru 2026: pace, integrare europeană, securitate și protecția copiilor în fața riscurilor lumii digitale

Președinția a prezentat prioritățile pentru anul 2026, într-un context global tot mai incert și instabil. Lumea trece prin schimbări rapide, marcate de conflicte armate, rivalități strategice dure și utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor hibride, inclusiv a noilor tehnologii și a inteligenței artificiale pentru a afecta procesele democratice.

Ordinea mondială pe care ne-am obișnuit să o considerăm stabilă se destramă treptat. Reguli internaționale care ofereau predictibilitate nu mai sunt respectate ca în trecut, iar principii fundamentale precum suveranitatea și integritatea teritorială sunt tot mai des contestate. Statele mari își extind sferele de influență, cooperarea dintre țări slăbește, iar riscurile cresc mai ales pentru statele mici.

În regiunea noastră și pe continent, Rusia rămâne o sursă majoră de destabilizare. Războiul declanșat împotriva Ucrainei continuă să reprezinte un pericol direct pentru securitatea Republicii Moldova. În aceste condiții, sunt formulate două obiective fundamentale: păstrarea păcii și menținerea Republicii Moldova în lumea liberă, democratică.

Pacea este esențială, dar nu suficientă. Libertatea este la fel de importantă, pentru că doar într-un mediu democratic oamenii pot trăi demn. Regimurile autoritare nu respectă viața și demnitatea umană – exemplele Iranului, unde regimul își ucide propriii cetățeni, sau ale Kremlinului, care întemnițează oameni nevinovați și mobilizează locuitori din teritoriile ocupate pentru un război de agresiune, demonstrează acest lucru.

Experiența dureroasă a regimului totalitar prin care au trecut bunicii noștri este bine cunoscută. Moldova nu vrea să repete acele orori. Țara vrea să rămână liberă să-și decidă singură soarta, într-o lume în care drepturile fiecărui cetățean sunt respectate. Asigurarea păcii și a libertății va permite dezvoltarea economică, accesul la energie sigură, deschiderea piețelor pentru produsele moldovenești și, în final, creșterea veniturilor și a nivelului de trai.

Primul mare domeniu de acțiune este politica externă. Într-o lume în care dreptul internațional nu mai oferă protecție suficientă, devine vital să faci parte din alianțe solide, să ai prieteni statornici, capabili să intervină la nevoie. Politica externă a Republicii Moldova va fi orientată spre ancorarea țării în parteneriate credibile și pragmatice, cu state care se sprijină reciproc într-un mediu tot mai ostil.

Uniunea Europeană este partenerul central pentru Republica Moldova, iar aderarea la UE este definită drept cea mai realistă strategie de supraviețuire și dezvoltare ca parte a lumii libere. Fereastra de oportunitate pentru acest obiectiv este limitată și trebuie valorificată prioritar. Relația strategică cu România rămâne un pilon major de securitate, stabilitate și dezvoltare, inclusiv pentru parcursul european.

Parteneriatele bilaterale și multilaterale în domeniul securității și apărării, inclusiv cu NATO, sînt esențiale pentru a consolida reziliența și capacitățile instituționale ale statului. Cât timp continuă invazia rusă în Ucraina, securitatea Republicii Moldova depinde direct de rezistența Ucrainei, de aceea sprijinul ferm pentru Kiev va continua, atât prin resursele disponibile, cât și printr-o voce activă în forurile internaționale.

Diplomația economică capătă greutate în condițiile războaielor comerciale și ale contestării regulilor care au ghidat comerțul internațional până acum. În procesul de aderare la UE, prioritățile sunt clare: pe plan politic, trebuie menținut sprijinul tuturor celor 27 de state membre într-un context de schimbări de guverne și priorități; imaginea Republicii Moldova devine crucială, fiind necesară pregătirea opiniei publice din fiecare stat membru pentru momentul ratificării viitoarelor acorduri de aderare.

Vor fi intensificate dialogul politic, vizibilitatea, integrarea economică și diplomația culturală, pentru ca Moldova să devină cunoscută și respectată în fiecare capitală europeană. Pe partea tehnică, obiectivul este să se mențină ritmul în parcursul european, pe baza rezultatelor de anul trecut – finalizarea screening-ului, evaluarea pozitivă în Raportul de extindere și deschiderea negocierilor pe mai multe clustere.

Pentru 2026, se urmărește creșterea nivelului de pregătire pe toate capitolele de negociere, consolidarea credibilității ca stat candidat capabil să livreze rezultate în fiecare an, avansarea negocierilor pe toate capitolele și o mobilizare maximă a instituțiilor interne. Guvernul, Parlamentul și autoritățile responsabile trebuie să acorde prioritate legislației necesare aderării, în timp ce Comisia parlamentară pentru Integrare Europeană își va consolida rolul.

Un accent special va fi pus pe comunicarea constantă cu cetățenii, societatea civilă, mediul de afaceri și autoritățile locale. Vor fi promovate schimburile educaționale, proiectele de înfrățire între localități din Republica Moldova și din statele membre ale UE și legăturile economice. Obiectivul este ca țara să fie tot mai bine cunoscută și apreciată în fiecare stat membru al Uniunii.

Al doilea mare domeniu este securitatea și reziliența. Într-un mediu volatil, devine crucial ca statul să se poată proteja de interferențe externe, similare celor observate în ultimele scrutine electorale. Se urmărește consolidarea rezilienței, cu accent atât pe prevenție, cât și pe reacție rapidă la amenințări din spațiul cibernetic, informațional sau de ordine publică.

La finalul anului trecut a fost realizat un audit al vulnerabilităților, iar în Consiliul Național de Securitate a fost aprobat un plan de acțiuni pentru întărirea rezilienței. Acesta include măsuri în domeniul informațional și cibernetic, în combaterea finanțării ilicite și în asigurarea ordinii publice. Planul vizează îmbunătățirea cadrului legal, dar mai ales creșterea capacității instituțiilor prin dotări, instruiri și o cooperare interinstituțională mai eficientă. Implementarea va fi monitorizată de CNS.

În paralel, tot sub egida CNS, vor fi supravegheate acțiunile instituțiilor implicate în combaterea criminalității transfrontaliere – trafic de droguri, arme, ființe umane, țigări. În sectorul de apărare, obiectivul este modernizarea armatei pentru a crește capacitatea de apărare și a descuraja orice acțiuni ostile împotriva țării.

Se subliniază că o armată modernă, capabilă și bine dotată este fundamentală pentru pace, libertate și dezvoltare. Constituția prevede clar că apărarea Patriei este un drept și o datorie sfântă a fiecărui cetățean, iar statul are responsabilitatea de a asigura securitatea țării. În ultimii ani, bugetul pentru apărare a crescut de la 0,38% din PIB în 2021 la 0,58% în 2025, dar resursele rămân modeste în raport cu nevoile și cu bugetele altor state, inclusiv neutre, cum sunt Austria și Elveția.

Ținta este atingerea unui nivel de 1% din PIB pentru cheltuielile de apărare, iar până atunci diferența este compensată prin sprijin oferit de parteneri. În ultimii patru ani, Republica Moldova a beneficiat de aproximativ 190 de milioane de euro din partea Uniunii Europene, de 41 de milioane de euro din partea NATO și de asistență bilaterală semnificativă din partea mai multor state, între care Germania, SUA, România și Polonia. Această asistență nerambursabilă este considerată expresia unei încrederi câștigate prin transparență și seriozitate.

În aceeași perioadă a fost aprobată Strategia națională de apărare, a fost actualizat cadrul normativ privind controlul spațiului aerian și a fost reorganizată structura Armatei Naționale, cu apariția unor subdiviziuni noi, dedicate apărării cibernetice, atacurilor electronice și comunicării strategice. S-au achiziționat sisteme de apărare antiaeriană, anti-dronă și alte echipamente moderne.

Pentru 2026, prioritățile includ dotarea cu un nou radar pentru monitorizarea completă a spațiului aerian, finanțat din asistență nerambursabilă a UE; continuarea investițiilor în apărarea aeriană în special pentru contracararea dronelor care încalcă spațiul aerian și pun în pericol populația și economia; modernizarea infrastructurii militare, îmbunătățirea condițiilor de serviciu pentru militari; alinierea treptată la standardele occidentale în domeniul militar și dezvoltarea de noi parteneriate cu state care promovează pacea.

O prioritate nouă, dar crucială, este siguranța copiilor. În centrul acesteia stau sănătatea mintală, riscurile asociate lumii digitale, prevenirea consumului de droguri și reducerea factorilor de risc pentru sănătatea copiilor. Aproape orice copil sau adolescent trăiește astăzi și online, iar pentru mulți spațiul virtual ocupă o parte majoră din viață.

Studiile arată că adolescenții care petrec mai mult de trei ore pe zi pe platforme de comunicare au un risc dublu de depresie și anxietate, iar timpul de ecran se prelungește tot mai mult în timpul nopții. Viața reală, cu interacțiuni directe cu prietenii, colegii și familia, este înlocuită treptat de o existență filtrată prin rețele, fără relații autentice și fără dezvoltarea abilităților sociale.

Mesajul transmis este că nu copiii sunt vinovați pentru lumea în care cresc. Adulții creează mediul, stabilesc regulile și construiesc mecanismele de sprijin. De aceea, este imperativ un accent mai puternic pe sănătatea tinerilor, cu trei componente care se întrepatrund: sănătate mintală în era digitală, prevenirea consumului de droguri și protejarea sănătății fizice.

Statisticile pentru Republica Moldova sînt îngrijorătoare: în 2024 au fost raportate peste 1.700 de cazuri de bullying, iar în 2025 numărul a crescut; 12,7% dintre adolescenții de 13-15 ani foloseau în 2024 țigări electronice; peste 14.000 de copii au fost înregistrați oficial ca fiind în situație de risc. Aceste date indică o realitate severă – violență între copii, dependențe apărute de timpuriu și o vulnerabilitate socială tot mai mare.

În privința presiunii digitale, un studiu realizat în statele OECD arată că 43% dintre elevi resimt anxietate atunci când telefonul nu este aproape, iar aceștia obțin rezultate mai slabe la testele PISA. Din acest motiv, igiena digitală este tratată ca o nouă componentă de educație și sănătate publică.

Pe componenta drogurilor, datele Proiectului european ESPAD pentru 2024 indică un consum de cannabis de 2,5% pe durata vieții în rândul elevilor și 2,4% pentru alte droguri ilicite. Promovarea și distribuția se mută tot mai mult online, ceea ce face consumul mai accesibil și impune intervenții de prevenție timpurie, ridicate la nivel de prioritate națională.

Sănătatea fizică este afectată de aceiași factori. Studiul european COSI relevă că 20,7% dintre elevii de clasa I au exces ponderal, iar 8,8% suferă de obezitate. În 2025, aproximativ 142.000 de persoane erau înregistrate cu diabet, dintre care peste 700 de copii. Mulți elevi intră în școală deja cu probleme de greutate, ceea ce obligă la un accent sporit pe alimentație sănătoasă și pe activități în aer liber.

Pentru acest an, se propune lansarea unui program național de bunăstare mintală în era digitală și de siguranță online, sub egida Președinției, în parteneriat cu Guvernul, școlile, autoritățile locale și societatea civilă. Statul, familia și școala vor trebui să colaboreze pentru a crește integrarea socială, pregătirea pentru viața reală și viitor, limitând în același timp dependența de rețele și mediul online.

Se va insista ca protecția minorilor să fie integrată direct în modul de funcționare al platformelor digitale: setarea algoritmilor, mecanisme clare de raportare a conținuturilor dăunătoare, verificarea vârstei utilizatorilor, limitarea funcțiilor care stimulează utilizarea compulsivă. Deși o țară mică precum Republica Moldova are o capacitate redusă de a impune schimbări de una singură, vor fi folosite platformele și instrumentele instituțiilor internaționale pentru a promova aceste cerințe.

Igiena digitală ar urma să fie introdusă în școli prin sesiuni scurte și practice, repetate, însoțite de protocoale simple pentru gestionarea incidentelor online și de roluri clar definite pentru școală și familie. Va fi consolidat și accesul rapid la ajutor printr-o linie națională de asistență și un chat anonim pentru adolescenți, interconectate cu instituțiile responsabile din sănătate, educație și protecție socială.

Un alt domeniu prioritar este lupta împotriva corupției și reforma justiției. Chiar dacă acestea nu intră direct în atribuțiile Președinției, sunt tratate ca probleme de securitate națională, ceea ce justifică monitorizarea atentă și intervenția publică atunci când reformele bat pasul pe loc. Scopul este construirea unui sistem de justiție în care societatea are încredere, aliniat practicilor europene și capabil să asigure dreptate pentru toți cetățenii.

A cincea dimensiune de acțiune pentru 2026 privește relația cu diaspora. Președinția își va continua rolul activ în promovarea intereselor cetățenilor de peste hotare, prin negocierea și susținerea acordurilor bilaterale în domenii precum protecția socială, recunoașterea permiselor de conducere și altele. De asemenea, va susține eforturile Guvernului de a face mai ușoară și mai atractivă revenirea acasă.

Executivul este îndemnat să analizeze mai atent profilul celor care continuă să plece și să vină cu măsuri concrete și prietenoase pentru a încuraja întoarcerea. Esențial este ca moldovenii să vadă o masă critică de progrese în sănătate, educație, mediul de afaceri, justiție și infrastructură. Doar atunci numărul celor care aleg să emigreze va scădea semnificativ. În același timp, se recunoaște că războiul Rusiei în Ucraina alimentează incertitudinea și dorința de plecare, un factor extern pe care Moldova nu îl poate controla.

În relația cu concetățenii din străinătate, se dorește implicarea lor mai puternică în promovarea Republicii Moldova în statele UE. Este nevoie ca cetățenii din țările membre să cunoască Moldova, să o aprecieze și să susțină, la momentul oportun, ratificarea acordurilor de aderare. Diaspora moldovenească, care și-a construit o imagine bună prin muncă onestă și integrare reușită, poate contribui decisiv la creșterea credibilității țării în Europa.

Va fi urmărită îndeaproape și îmbunătățirea serviciilor consulare oferite de statul moldovean în diferite țări, pentru ca cetățenii din afara granițelor să beneficieze de asistență mai rapidă și mai eficientă. Aceste cinci domenii – politica externă și integrarea europeană, securitatea și reziliența, modernizarea apărării, siguranța copiilor și lupta împotriva corupției, precum și relația cu diaspora – vor ghida în principal activitatea Președinției în 2026.

În concluzie, este descrisă deschis o lume care se schimbă rapid, cu provocări ce nu pot fi ignorate. Anxietatea, frica de viitor și incertitudinea afectează viața fiecăruia, dar se subliniază că datoria conducerii este să numească lucrurile pe nume, mai ales în astfel de momente. Întrebarea naturală este ce poate face societatea, dar și fiecare cetățean în parte, în fața unui asemenea context global.

Se reamintește că Republica Moldova nu este singură: are parteneri de încredere și promovează o politică externă echilibrată și responsabilă. Integrarea europeană este definită drept ancora de siguranță în fața unui viitor incert, iar orice abatere de la acest drum este considerată un risc la adresa libertății, păcii și bunăstării.

Statul trebuie consolidat din interior: instituțiile să fie mai eficiente, mai atente cu cetățenii și mai responsabile cu banul public. Dincolo de deciziile marilor puteri, accentul este pus pe responsabilitatea fiecărei persoane de a rămâne fidelă valorilor sale – buna cuviință, munca, onestitatea și grija pentru aproapele său.

Fiecare este chemat să-și facă datoria la locul de muncă, să plătească corect taxele pentru a finanța școli și pensii, să arate respect celor din jur, să nu întoarcă privirea de la nevoile altora, să nu consume resurse peste necesar, să economisească energie și să evite risipa. Se insistă pe grijă pentru sănătate, precum și pentru apele și pădurile țării, pe concentrarea asupra lucrurilor cu adevărat importante și durabile, asupra a ceea ce vom lăsa în urmă generațiilor viitoare.

Se amintește că înaintașii noștri au trecut prin vremuri dificile și au rezistat cu demnitate, ceea ce trebuie să inspire și generația de azi. Cu aceeași busolă morală, societatea este chemată să meargă mai departe, păstrând încrederea fără iluzii, fiind vigilentă fără a trăi în frică și rămânând unită în jurul responsabilității pentru binele comun.

Vă mulțumesc!