Lovitură pentru Putin: Finlanda, care are o frontieră terestră de 1 350 de km cu Rusia, devine azi al 31-lea membru NATO. Steagul va fi arborat la ora 16.00. Reacţia Rusiei

Alianţa Nord-Altaltică se măreşte începând de azi. Finlanda va deveni cel de-al 31-lea membru NATO în cadrul reuniunii de la Bruxelles, iar steagul finlandez va fi ridicat pentru prima dată la sediul organizaţiei, în cadrul unei ceremonii care va avea loc după ora 16:00. Odată cu această mişcare istorică, granița terestră între țările NATO și Rusia se dublează şi ajunge, practic, la 2600 de kilometri. Răspunsul Rusiei a venit prin vocea lui Alexandr Grușko, ministrul adjunct de Externe, care a declarat că ţara sa își va întări capacitatea militară în vest și nord-vest.

Finlanda va deveni marţi membră cu drepturi depline a NATO, un pas care va face ţara nordică mai sigură şi alianţa mai puternică, a anunţat luni secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

„Vom ridica pentru prima dată steagul finlandez aici, la sediul NATO. Va fi o zi bună pentru securitatea Finlandei, pentru securitatea nordică şi pentru NATO în ansamblul său", a declarat el reporterilor la Bruxelles.

În ceea ce priveşte Suedia - care a depus cererea de aderare la NATO în acelaşi timp cu Finlanda, în mai anul trecut, dar a cărei candidatură este în continuare blocată de Turcia - Stoltenberg a declarat că va continua să lucreze la finalizarea procesului de aderare şi a acestei ţări. Însă, ca urmare a aderării Finlandei, vecina sa, şi "Suedia va fi, prin urmare, mai sigură".

Finlanda şi Federaţia Rusă au o frontieră terestră comună cu o lungime de aproximativ 1.350 de kilometri.

Rusia îşi va consolida capacitatea militară în regiunile sale vestice şi nord-vestice ca răspuns la aderarea Finlandei la NATO, care se va întâmpla marţi, a anunţat Aleksandr Gruşko, unul dintre adjuncţii ministrului de externe Serghei Lavrov, a relatat agenţia rusă de presă RIA. „Ne vom consolida potenţialul militar în direcţia vestică şi nord-vestică. În cazul în care forţele şi resursele altor membri NATO vor fi desfăşurate în Finlanda, vom lua măsuri suplimentare pentru a asigura în mod fiabil securitatea militară a Rusiei”, a declarat Gruşko pentru RIA.

Finlanda şi Suedia au solicitat anul trecut să adere la NATO ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, dar procesul a fost ţinut în loc de Turcia şi Ungaria. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan bloca din mai 2022 intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia. Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa „teroriştilor” kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora, totuşi, guvernul nu are ultimul cuvânt.

Incendierea unui exemplar din Coran de către un extremist în capitala suedeză, în luna ianuarie, a condus la suspendarea convorbirilor între Ankara, Helsinki şi Stockholm. Ulterior, şeful statului turc a lăsat să se înţeleagă că Turcia este pregătită să ratifice separat aderarea Finlandei, cu toate că iniţial cele două ţări nordice doreau să avanseze „umăr la umăr” în procesul de integrare euroatlantică.

La 24 februarie anul trecut, Rusia a lansat o agresiune neprovocată şi nejustificată împotriva Ucrainei vecine. Moscova a susţinut constant că desfăşoară o „operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine şi de protejare a populaţiei rusofone din Ucraina.

Kievul a anunţat că, înainte de a discuta despre un eventual plan de pace cu Moscova, trupele ruse trebuie să părăsească întregul teritoriu al Ucrainei, inclusiv regiunile anexate anul trecut şi peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat-o în 2014.