Lecţia Finlandei // Cum poate o ţară să reziste RĂZBOIULUI INFORMAŢIONAL dus de Rusia în toată lumea

Sursa: ziare.com

Odată cu alegerile care vin în acest an în Franţa, Germania, Olanda, Cehia şi, probabil, Italia, serviciile de informaţii europene au dat alarmă cu privire la tentativele Rusiei de a influenţa rezultatul dezinformând, aşa cum a fost cazul la scrutinul prezidenţial din America.

Armele acestui război informaţional pot varia de la lansarea unor ştiri false până la teorii ale conspiraţiei despre probleme deja existente, menite să submineze încrederea oamenilor în guverne şi instituţii, transmit jurnaliştii de la Forein Policy într-o analiză despre cum reuşesc finlandezii să facă faţă acestui război.

În ţările baltice şi în fosta Uniune Sovietică, dezinformarea rusă a sporit panica şi a îngenuncheat guvernele locale, ceea ce a dat un impuls obiectivelor Kremlinului în regiune.

Dar, în faţa acestei presiuni, unul dintre vecinii Rusiei a fost neobişnuit de rezistent la războiul informaţional purtat de Moscova în întreaga Europă, şi anume Finlanda.

Ca şi în alte ţări de la Marea Baltică sau din Europa de Est, în Finlanda a crescut simţitor numărul ştirilor false şi de propagandă, care pot fi legate de Rusia. Aceste atacuri cu informaţii false au avut rolul de a submina Guvernul, mai exact de a distruge încrederea oamenilor în guvernanţi.

Dar, spre deosebire de vecinii săi, Helsinki crede că deţine cheia pentru a rezistă oricărui astfel de atac menit să scadă încrederea oamenilor în Guvern.

Oficialii finlandezi cred că sistemul puternic de educaţie, istoria îndelungată de a menţine un echilibru în relaţia cu Rusia, precum şi o strategie guvernamentală cuprinzătoare îi ajută să lupte cu propaganda coordonată şi cu dezinformarea.

Jed Willard, directorul Centrului Franklin Delano Roosevelt de la Harvard, spune că cel mai bun mod de a lupta cu astfel de atacuri informaţionale este să ai propria variantă a evenimentului şi să insişti cu ea, nu să încerci să corectezi ştirile false.

Willard, care în prezent lucrează pentru guvernul suedez, a fost angajat de finlandezi să îi ajute să dezvolte un program prin care să înţeleagă şi să identifice informaţiile false care ajung în mediul online.

În 2015, preşedintele finlandez, Sauli Niinisto, a făcut primul pas în acest sens, el recunoscând că războiul informaţional este real în Finlanda şi că este de datoria fiecărui cetăţean să îl combată.

În ianuarie 2016, premierul a înscris 100 de funcţionari într-un program care să lucreze la ceva pornind de la sfatul lui Willard.

Finlanda, o ţară cu 5,4 milioane de oameni, se situează mereu în partea de sus a topului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), iar sistemul de învăţământ este considerat cel mai bun din lume.

Willard spune că această combinaţie de gândire critică în rândul populaţiei şi un răspuns guvernamental coerent a dus la o apărare puternică în faţa informaţiilor din exterior menite să altereze percepţia despre realitate şi să scadă încrederea în instituţii.

„Chestia asta e reală. Este la fel de reală ca războiul”, a spus Willard, adăugând că finlandezii au realizat imediat acest lucru şi au înfruntat problema.

Rene Nyberg, un fost ambasador finlandez la Moscova, spune că Finlanda are o serie de avantaje cheie când vine vorba despre dezinformarea rusă. Helsinki este versat în relaţiile cu Rusia, deoarece a trecut prin război şi anexare.

În plus, ajută şi faptul că Finlanda nu este principala ţintă a Rusiei când vine vorba despre subminarea încrederii. Rene Nyberg spune că ţinta principală este Germania, mai exact Angela Merkel.

Jurnaliştii amintesc de cazul Lisa, când o fetiţă de 13 ani a declarat că a fost violată de un grup de migranţi în Berlin. Până ca autorităţile să verifice informaţiile, ştirea s-a răspândit în toată lumea. În cele din urmă, s-a dovedit că povestea era inventată, dar ministrul rus de Externe a spus că este vorba despre o muşamalizare, iar până la proteste antiimigranți a fost doar un pas.

Experţii spun că este dificil să urmăreşti măsura în care aceste poziţii pro-ruse sunt gestionate direct de Kremlin.

Într-o era a tehnologiei, ştirile se pot răspândi rapid în întreaga lume, iar Rusia a dezvoltat un adevărat arsenal de troli care i-a permis să îşi perfecţioneze tehnicile de manipulare şi propagandă în ultimul deceniu.

Dacă în ţări că Ucraina sau Georgia propaganda rusă are rezultate, în Finlanda există foarte puţine ţinte. Drept exemplu, în martie 2016, filiala finlandeză a Sputnik s-a închis pentru că nu a reuşit să atragă destui cititori.

„Finlandezii sunt bine educaţi şi datorită acestui lucru suntem rezistenţi la astfel de încercări”, a spus Markku Mantila, director al comunicaţiilor din cadrul cabinetului premierului finlandez.

Oficialii finlandezi spun că au identificat 20 de campanii de dezinformare despre ţara lor, care au venit direct de la Kremlin.

Sursa: ziare.com