Justiție „FĂRĂ precedent” în R. Moldova

ANTITEZĂ // În timp ce la Curtea Supremă de Justiție sunt promovați judecători suspectați de probleme de integritate, Ministerul Justiției promite schimbări majore în sistem

Marți, premierul României, Dacian Cioloș, a anunțat răspicat, într-o conferință comună cu premierul Pavel Filip, că R. Moldova nu va primi creditul promis de București până când nu va iniția reformele care îi sunt cerute, inclusiv în domeniul justiției. Miercuri, la prima oră, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a lansat „măsura fără precedent” prin care ar urma să fie obligați zeci de judecători, procurori și funcționari să plătească prejudiciile prevăzute în dosarele pierdute de R. Moldova la CEDO din cauza lor.

Inițiativa ministrului a venit la o zi după ce Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins candidatura unui judecător cu atitudine critică față de corupția din sistemul judecătoresc la funcția de vicepreședinte al Curții Supreme de Justiție și a promovat la această instanță o altă judecătoare, cu „Porsche” și cu suspiciuni că ar avea probleme de integritate.

„Ceasul” lui Cebotari

„A sunat ceasul ca fiecare persoană, atunci când greșește, să se gândească și să răspundă”, a anunțat, cu mult fast, miercuri, la prima oră a dimineții, ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, „măsura fără precedent” prin care își propune să facă ordine în justiția moldovenească.

Ministrul a explicat jurnaliștilor că schimbările vor porni de la sancționarea financiară a celor care au păgubit bugetul național, prin acțiuni sau inacțiuni care au determinat condamnarea R. Moldova la CEDO.

„Ministerul Justiției va înainta astfel de acțiuni pentru fiecare caz pierdut de către Republica Moldova, care se încadrează în termenul de prescripție și în care este identificată vinovăția unuia sau a mai multor actori”, a mai spus Cebotari.

Prejudicii de la pensionari și un judecător decedat

R. Moldova a pierdut, până acum, peste 350 de dosare la CEDO, iar suma prejudiciilor pe care le-a plătit este de ordinul milioanelor de euro. Cu toate acestea, prima „listă-neagră”, publicată abia peste câteva ore de la conferința de presă a demnitarului, conține doar 37 de nume, fără a fi precizate criteriile după care au fost selectate, iar printre cei de la care MJ își propune să scoată banii statului se regăsește o judecătoare de la Curtea Supremă de Justiție, Olga Adam, decedată de trei ani, alți trei magistrați de la aceeași instanță care sunt la pensie, dar și mama actualei ministre a Sănătății, AnadelaGlavan. În listă este specificat faptul că mama RuxandeiGlavan va răspunde pentru o decizie luată încă în 2007, când deținea tot funcția de director al Asociației Medicale Teritoriale „Centru”.

În aceeași listă se regăsește și viceprimarul de Chișinău, Vlad Coțet. Ultimul bănuiește că ar fi vorba despre cazurile pierdute la CEDO din cauza neasigurării cu spațiu locativ a unor judecători sau procurori.

„Eu am semnat mai multe decizii de refuz pentru acordarea spațiului locativ, pe motiv că nu dispunem de aceste spații. Acum voi merge în judecată să îmi demonstrez nevinovăția”, ne-a explicat Coteț.

Banii ar putea fi luați peste ani

Juriștii au însă dubii vizavi de succesul inițiativei Ministerului Justiției.

„Acțiunea anunțată de ministrul Justiției ține de implementarea unei norme legale care deja există, este vorba despre dreptul la regres. Doar că legea prevede că prejudiciul se aplică proporțional cu responsabilitatea pentru încălcarea unui drept. Este însă foarte greu să stabilești proporția vinovăției fiecărei persoane în parte”, explică Pavel Grecu, consilier juridic al Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova.

Expertul afirmă că procedurile de regres se examinează tot în judecată, de aceea ar putea dura ani până când Ministerul Justiției ar obține obligarea unui funcționar să plătească pentru că se face vinovat de o condamnare la CEDO.

Pavel Grecu consideră că măsura anunțată de Ministerul Justiției are, mai degrabă, scopul de a demonstra că se întreprind acțiuni.

Concursuri cu un singur candidat

Cu doar o zi mai devreme, toate privirile celor care așteaptă reforme în justiție erau îndreptate spre Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), unde, marți, urma să fie ales noul președinte al Curții Supreme de Justiție (CSJ), un vicepreședinte al instanței și un nou judecător în aceeași judecătorie.

Singurul candidat la funcția de președinte al CSJ înscris în cursă este actualul șef al instanței, Mihai Poalelungi. În pofida criticilor societății civile care i-au cerut CSM să nu accepte concursul cu un singur candidat, membrii CSM nu l-au anulat, ci doar l-au amânat pentru o altă ședință. Motivul - Mihai Poalelungi a lipsit de la ședință.

Anterior, procurorul general Corneliu Gurin, membru al CSM, a anunțat despre inițierea unei cauze penale în privința fostului ministru al Afacerilor Interne, Oleg Balan, pe motiv că acesta ar fi fost ales rector al Academiei de Administrare Publică în baza unui concurs la care a fost singurul candidat.

În schimb, membrii CSM au respins candidatura Tatianei Răducanu la funcția de vicepreședinte al CSJ. Precizăm că magistrata este cunoscută pentru atitudinea sa critică față de corupția din sistemul judecătoresc, dar și față de reformele inițiate de Centrul de Reformă în Sistemul Judecătoresc, creat la inițiativa președintelui CSJ, Mihai Poalelungi.

Reforma din „Porsche”

În aceeași ședință, CSM a decis să promoveze la Curtea Supremă de Justiție o judecătoare recunoscută anterior vinovată de încălcarea normelor Codului de etică şi care în ultimii trei ani nu a avut dosare în examinare. Consiliul a votat pentru candidatura Marianei Pitic, care a venit la ședința CSM la volanul unui „Porsche” despre care a refuzat să le vorbească jurnaliștilor.

Membrii CSM s-au interesat și despre un conflict de interese pe care judecătoarea a încercat să îl ascundă. În pofida acestor „detalii”, Pitic a fost promovată în instanța supremă, în timp ce alți candidați pentru postul vacant au fost criticați, pentru că anterior și-au permis să se pronunțe public împotriva ilegalităților din sistem.